Maybe...Someday...( A Harry Styles Fanfic )

Capitolul 30

Hei :), in primul rand vreau sa  imi cer iertare ca nu am mai postat de atata timp dar am avut de invatat , este perioada tezelor si invat incontinuu si nu am  cum  sa mai scriu, imi pare rau inca o data :o3 ..oricum ar fi multumesc ca imi cititi povestea , multumesc pentru comentariile frumoase, daca va place si capitolul acesta nu ezitati sa lasati un comentariu si un vot , love you :***

"Sam...ce faci acolo?"  intreaba Maddie cu o voce ragusita.

"Nimic, culca-te la loc " spun eu putin incurcata de situatie, nu ii puteam spune  ca il umaresc pe Harry.

"Nu, vreau sa vorbim .. tu esti bine ?Adica ti-a facut ceva Harry ?" spune ea putin ingrijorata.

"Harry nu mi-ar face rau " spun eu fara sa gandesc , sincer nici macar nu stiu ce sa cred , nu stiu daca mi-ar face rau sau nu, pana acum mi-a dovedit ca nu ar vrea sa imi faca rau .. dar dupa ce mi-a facutn si tinand cont ca stiu din ce cerc de prieteni face parte , ma astept la orice din partea lui.

"Poate nu fizic " spune ea si isi muta privirea.

"Inceteaza! Nu stii nimic  despre el " tip eu fara sa imi dau  seama ce fac , oare de ce ii iau apararea?

"Dar tu stii ?" imi spune ea si ma priveste cu rautate.

"Da" spun eu dar de data aceasta nesigura pe mine, avea dreptate, chiar daca nu vroiam sa recunosc sau cel putin nu vroiam sa ii arat ei asta , nu il cunosteam pe Harry  nici macar nu stiam lucruri despre el asta pentru ca imi ascundea multe.

"Nici macar tu nu te crezi , cum poti sa ii iei aparerea dupa tot ce ti-a facut ? Cum Sam ?" Maddie ridica vocea.

"Maddie termina te rog"spun eu nervoasa , nu imi place cand are dreptate dar nici nu vreau sa recunosc asta.

"Stii ca am dreptate" parca mi-ar citi gandurile , dar m-am obisnuit deja cu asta.

"Nu , nu e asa " spun eu si ma asez usor pe fotoliul de langa geam , inca privind prin perdea , la Harry.

"Stii ca asa e Sam , doar ca nu vrei sa imi dai dreptate , vrei sa vezi altfel realitatea, dar stii ca e asa cum spun eu .. simti asta" imi spune Maddie si se ridica din pat si vine langa mine incet."Esti prietea mea si de aceea fac asta , incerc sa te ajut numai ca esti prea incapatanata , deschide ochii Sam , realitatea este mult mai dura decat crezi tu doar ca tu nu realizezi inca asta"

"Nu stiu Maddie .. eu... " incep eu.

"Tu il iubesti nu-i asa?" ma intreaba ea si de data asta pare sa inteleaga.

"Da" reusesc eu sa spun , stie oricum ce simt , nu mai are rost sa explic , nu ar avea sens.

"Trebuie sa incerci sa il uiti "imi spune sincer Maddie , cum poata sa spuna lucrurile astea atat de direct? De cand o cunosc niciodata nu a fost asa de sigura pe ea si de directa in legatura cu ceva, nu imi place atitudinea ei de acum , ma face sa ma simt rau .

"Maddie eu .."

"Fara Maddie o sa te ajut sa faci asta , sa iti dau intalnire cu alti baieti, dar nu mai poti sa stai si sa suferi dupa el , nu merita draga prietena nu merita " imi spune ea si ma ia de maini privindu-ma fix in ochi , era sincera si parea sa isi doreasca cu ardoare asta , dar de ce ?Stiu ca incearca sa ma ajute dar pare mult prea implicata in problema asta , poate exagez eu , dar asa mi se pare acum.

"Nu stiu Maddie.." spun si din instinct ma uit din nou pe geam , dar Harry nu mai este acolo , si incep sa ma gandesc ca prietena mea are dreptate ,nu pot sa  plang dupa el la infinit ,are viata lui ,iubita lui ,iar eu ? Eu sunt un mare nimic ,comparativ cu prietena lui, defapt cam asta reprezint pentru el , asta am reprezentat  in tot timpul asta..."Ai dreptate,  asa o sa fac "

"Si fi sigura ca ai luat o decizie buna ,o sa te ajut sa treci peste, acum haide sa dormim , sunt franta "

"Ok" spun eu , nu mai am chef de nimic , nu mai vreau nimic , vreau doar sa se termine odata tot , sa se termine sentimentele mele pentru Harry si sa merg mai departe ,poate Maddie are dreptate, nu merita sa fac asta , sa plang dupa un baiat.

Ma pun in pat si incerc sa adorm  dar nu pot , cum as putea sa dorm cand  continui sa ma gandesc la el?Dar acum era decizia finala , trebuia sa fac asta , Maddie are dreptate , trebuia sa il uit... pentru todeauna ... e un cuvant  asa de scurt dar care inseamna atat de mult ...inchid ochii incet si ma gandesc la cum voi reusi sa fac asta , dar cu Maddie alaturi de mine sunt sigura ca imi voi duce planul la bun sfarsit.