Cap. 2

733 30 2
                                    


   Marinette povestitor

Marinette:- Tocmai am terminat desenul, Tikky, a ieşit exact ca în vis! O să încep să o croiesc, dar puțin altfel, căci nu îmi plac anumite părți.

Tikky:- E foarte frumoasă, Marinette, la țanc căci trebuie să te pregăteşti pentru petrecerea în pijamale a Alyei!

Marinette:- Da, ai dreptate, altfel voi întârzia.

   Îmi iau rucsacul meu pentru şcoală şi îmi pun lucrurile necesare pentru petrecere: periuța şi pasta mea de dinți, nişte şervetele, un prosopel, încarcatorul de telefon, telefonul, cărțile pentru mâine, pijamalele şi bineînțeles biscuiții pentru Tikky.
   Apoi, îmi salut parinții ieşind pe uşă şi mă îndrept spre casa Alyei.
   Când ajung, sun la uşă şi ea îmi deschide, poftindu-mă înăuntru. Eu intru şi începem să povestim şi să îi aşteptam pe băieți, când soneria de la uşă se aude din nou.

Alya:- Ei trebuie să fie!

Marinette:- Da, ei! confirm eu.

   Alya deschide uşa şi îl vede doar pe Nino, acesta salutându-ne şi intrând în casă. Noi l-am întrebat de întârzierea lui Adrien, dar el a spus că trebuie să ajungă din clipă în clipă.
   Ne-am aşezat pe canapea povestind, iar Alya ne-a adus popcorn proaspăt, noi începând să ronțăim cu poftă, aşteptându-l cu nerăbdare pe Adrien care nu mai ajungea.

   Adrien povestitor

Adrien:- Nu pot să cred, o sa întârzii la petrecere din cauză că tatăl meu nu a treminat treaba cu maşina. Cred că vă întrebați de ce nu mă duc pe jos. Păi, asta este imposibil când Nathalie respectă ordinele primite de la tatăl meu şi nu le încalcă niciodată.
   Dupa ce îl sun de vreo 20 de ori pe tata, el îmi spune să ies în fața casei unde mă aşteaptă maşina care mă va duce la petrecere.
   După ce urc în ea, spun că trebuie să ajung urgent la o pertecere la casa prietenei mele Alya.
   Autovehiculul mă lasă în fața uşii, iar eu apăs butonul soneriei care  începe să sune. Alya mă întâmpină şi spune:

Alya:- Credeam că nu mai vii! Nu ştii cât de supărată avea sa fie Marinette dacă nu veneai!

Marinette:- Ba nu...u, Adrie...n.. eu te aştep..tam dar era..m supăra..tă. Adică nuu... nu eram supărată!

   Marinette se bâlbaie tot timpul când vorbeşte cu mine. Nu ştiu ce e cu ea. E puțin ciudat acest lucru.

   Marinette povestitor

   Sunt o tontozaură! De când a venit Adrien mă bâlbâi întruna. De ce nu pot şi eu să mă comport normal în fața lui? De ce tot timpul mă pierd în ochii lui de smarald?
  Alya mă opreşte din gândit, spunând:

Alya:- Vom începe seara vizionând un film. Ce ziceți?

Marinette:- Sună minunat atâta timp cât filmul este interesant, captivant şi... NU ESTE DE GROAZĂ!

Nino:- De ce, Marinette? Aşa frică îți este de filmele horor? Doar este Adrien aici ca să te țină în brațe! spune asta în timp ce se tăvăleşte de râs împreună cu Alya.

Adrien:- Pe mine nu mă deranjează dacă trebuie să fac asta!

   Eu roşesc la auzul acestor cuvinte, dar Alya spune că trebuie să ne liniştim căci va începe filmul de dragoste.
   Baieții, deşi neîncântați de ideea filmului de dragoste, vor de acțiune, dar când îi convingem să se uite sunt şi ei captivați de poveste.
   Filmul a fost aşa romantic încat eu şi Alya am plans în hohote la sfârşit, dar baieții au pufnit în râs, înveselindu-ne şi pe noi.
   După film, Alya spune:

Miraculous: Tu și euUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum