Cap. 32 -Ne ascundeți ceva?

460 16 20
                                    

Dimineata.

Tikky pov.

Am dormit foarte bine alaturi de motanelul meu iubitor de branza. Nu a contat ca am dormit in dulapul prietenei mele. Nici macar nu am simtit asta. Am fost doar eu si scumpul meu Plagg. Chiar daca el doarme, nu mai putem sta sa lenevim, desi... as vrea sa stau langa el tot timpul. Doarme atat de dragut... dar sigur ii e foame.

T:- Plagg...

El se face ca nu ma aude si se intoarce pe ceaalalta parte, nebagandu-ma in seama.

T:- Plagg... Hei... trezeste-te... Mari si Adrien au nevoie de noi.

P:- Ei inca dorm... Asta ar trebui sa fecem si noi...

T:- Vezi daca am stat pana tarziu? Nu ne-am ohihnit destul si acum nu putem incepe o noua zi.

P:- Off... bine... ma trezesc cu o conditie.

T:- Camembert?

P:- De unde stiai?

T:- Te cunosc foarte bine. 😅😅😅.

Adrien pov.

Ma trezesc dintr-un vis atat de frumos. Insfarsit eu si domnita mea eram impreuna.
Imi misc una dintre maini si apoi simt o greutate care imi acopera pieptul. Deschid imediat ochii si o observ pe printesa cum dormea linistita in bratele mele.
Se pare ca nu am visat. Chiar s-a intamplat totul.
Lumina calduta a soarelui intra printre perdelele de culoare roz ale camerei primitoare. Se pare ca va fi o zi frumoasa.
Ma uit la ceas si observ ca mai este putin pana cand va suna alarma. Insa doarme atat de dragut! Nu o pot trezi! Dar trebuie sa mergem la scoala, iar eu trebuie sa ma intorc acasa caci tatal meu se va supara putin caci nu voi fi nicaieri... pe cine pacalesc eu? MA VA DA DISPARUT SI VA PUNE PE TOATA LUMEA SA MA CAUTE IN TOT PARISUL!!!

A:- Marinette...

Ma aplec silentios spre fruntea ei si o sarut usor si protector, apoi ii soptesc la ureche, astfel incat sa nu tresara:

A:- Mari... Hei... domnita mea, trebuie sa ne trezim...

Ea se misca incet in imbratisarea mea si apoi isi deschide ochii ei frumosi si senini. Se uita dragalas la mine, eu raspunzandu-i cu un zambet sincer, dar apoi se rusineaza si se cuibareste in bartele mele.

A:- Buna dimineata printesa!

M:- Buna dimineata motanel...

A:- Cum ai dormit langa mine?

M:- Eu? Excelent...

A:- Si eu la fel dar trebuie sa ne trezim caci altfel vom intarzia la scoala.

M:- As mai vrea sa stau langa tine... ma simt atat de bine in bratele tale...

A:- Te iubesc piticot!

M:- Si eu te iubesc...

Ii ridic usor fata draguta apoi ii sarut buzele rozalii. Ea imi raspunde si acest sarut timid se transfoama usor, usor intr-unul foarte dulce si pasional. Nu vroiam sa se mai termine. Vroiam sa stau aici toata ziua. Ma simt atat de bine alaturi de ea! Ahh... dar trebuie sa mergem la scoala...
Nu mai stau pe ganduri asa ca ne desprindem din sarut si apoi ne ridicam amandoi din pat cand, usile dulapului se deschid iar cei doi prichindei zboara in graba spre noi.

T:- Treziti-va!!! Am intarziat!!!

A si M:- Haha!!! 😂😂😂. Ne-am trezit deja!

P:- Serios? Dar cum?

M:- Nici macar nu a sunat alarma.

A:- Eee... oricum trebuie sa ne pregatim pentru scoala...

M:- Asa e...

Miraculous: Tu și euUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum