Miraculous: Tu și eu

Cap. 20 -De sărbători 2🎅

   Adrien povestitor

   Este dimineață, iar eu mă trezesc destul de greu. Aş mai sta măcar o oră între aşternuturi, însă azi se anunță a fi o zi plină. Mă ridic somnoros din pat şi îmi fac rutina de dimineață  între timp ce Plagg înfulecă liniştit o bucată mare de brânză camembert. Şi cât timp mă pregătesc, realizez că este prima dată în care trebuie să îmi părăsesc casa de când mama a plecat. Şi o fac pentru o amărâtă de vacanță. Oare de ce am acceptat? Îmi era mai de folos puțină odihnă acasă şi, în plus, o aveam pe domnița mea alături. Eh... poate ar trebui să mai ies şi eu în lume. Poate vacanța aceasta mă va face să uit puțin de problemele de zi cu zi şi poate voi afla ceva interesat din călătorie.

Plagg:- Ce tot stai şi te holbezi la pereți? Eşti pregătit de plecare? mă trezeşte kwamii-ul din visare.

Adrien:- O nu! Nu mi-am făcut bagajul! Trebuie să mă grăbesc! sar şi încep să cotrobăi după un geamantan.

Plagg:- Da... grăbeşte-te! Tatăl tău va fi furios când va afla că nu eşti gata de plecare!

Adrien:- Ştiu! Plagg, ajută-mă!

   Încep să scotocesc tot dulapul. Arunc toate hainele pe jos pentru a găsi ceea ce îmi trebuie. Ei bine, creez o harababură totală în fața şifonierului. Dar, până la urmă, aleg câteva haine care cred că îmi vor fi de folos în această vacanță. E bine că este o vacanță scurtă. Dacă stăteam mai mult de o saptămână cred că nici nu mergeam. Sunt surprins că tata şi-a luat câteva zile libere doar pentru mine. De obicei nici nu i-ar trece prin cap aşa ceva. E foarte ocupat chiar şi de sărbători.
   Îmi îndes lucrurile într-un geamantan încăpător şi cobor în salon pentru a lua masa. Salonul este încă gol, aşa că mă aşez la masă şi aştept în linişte. După câteva momente, tatăl meu îşi face apariția şi ocupă un loc în fața mea.

Gabriel:- Eşti gata, fiule?

Adrien:- Da, sunt gata.

Gabriel:- Limuzina ne aşteaptă în fața casei. Trebuie să fim în aeroport la ora amiezii.

   Ca de obicei, totul e perfect calculat.

   Aprob în linişte, moment în care bucătarul soseşte cu micul dejun. Încep să mănânc cu poftă, nerăbdător de plecare.

   Marinette povestitor

   După ce iau micul dejun alături de parinții mei, mă reîntorc în cameră pentru a o suna pe Alya. Tastez numele ei, iar telefonul începe să vibreze imediat.

   Convorbire telefonică

Marinette:- Bună, Alya!

Alya:- Bună! Ce mai faci?

Marinette:- Bine! Te-am sunat ca să îți propun ceva: tu, eu, plimbare în oraş astăzi. Ce spui?

Alya:- Da, e o idee minunată, dar nu crezi că e cam frig?

Marinette:- Nu va fi frig dacă vin şi Nino şi Adrien!

Alya:- Tu nu ştii?

Marinette:- Ahm, ce să ştiu?

Alya:- Bine, îți spun eu. Nino m-a anunțat că Adrien pleacă într-o vacanță în Austria alături de tatăl său de azi până de Revelion. Tu nu ştiai?

Marinette:- Poftim? Cum pleacă? Asta înseamnă că nu-l voi mai vedea toată vacanța?

Alya:- Nu e chiar toată vacanța... E doar pentru o săptămână!