Miraculous: Tu și eu

Cap. 27

   Marinette povestitor

   Lila este o fată prefăcută care îi face ochi dulci lui Adrien, urmând exemplul lui Chloe. La prima vedere, pare o fată stilată, care ştie ce vrea, foarte sigură pe sine, dar şi o foarte bună actriță. Însă nesinceritatea o dă de gol.
   De ce a fost nevoie să se întoarcă? De când a revenit, orele parcă au ținut o veşnicie. Deşi am încercat să mă concentrez cât mai mult la lecțiile predate, nu am putut să ignor complet privirile roşcatei transmite către Adrien. În pauze, Chloe, Sabrina şi Lila discutau în continuu. Am încercat să ciulesc urechile pentru a auzi ce discutau, însă nu am reuşit să desluşesc mare lucru.

Alya:- La ce te gândeşti, Marinette? mă trezeşte Alya din visare când ieşim pe poarta înaltă a şcolii, alături de Nino.

   Adrien a rămas la şcoală pentru cursul de scrimă, aşa că suntem numai noi trei, îndreptându-ne spre casă. Pe Adrien încerc să-l văd ca un prieten, încercâd să țin distanța față de el. Acum Motan Noir este prioritatea mea, după cele întâmplate recent.

Alya:- Marinette, mă asculți măcar?

Marinette:- Ha? A, da. Scuze... eram cu gândul... în altă parte, îi zâmbesc stânjenită, aşezându-mi mai bine ghiozdanul pe umeri.

Alya:- Se vede cât eşti de îndrăgostită de la o poştă. Însă azi te-ai comportat distant față de Adrien. E vorba despre altcineva?

   Oh, Alya este prietena mea, însă nu îi pot dezvălui faptul că eu şi eroul Parisului avem o mică... idilă.

Marinette:- Dacă te referi la fata cea nouă, atunci ai dreptate, încerc să schimb subiectul.

Alya:- Te referi la Lila? Fata aceea mi se pare că este o prefăcută. Încă nu am uitat faptul că a mințit în legătură cu prietenia dintre ea şi Buburuza... spune Alya vizibil nemulțumită.

Nino:- Nu-ți face griji, Marinette. Adrien nu este interesat de fate ca Lila, crede-mă! intră în discuție şi Nino.

Marinette:- Aşa sper... nu aş vrea ca prietenia noastră să fie stricată de Lila.

   Intru în brutărie şi îmi observ părinții decorând de zor brioşe cu glazură colorată şi bomboane din zahăr.

Marinette:- Bună mamă! Bună tată! îi salut pentru a le atrage atenția.

Doamna Sabine:- Bună, draga mea! îşi şterge mama fruntea cu şorțul plin de făină pe care îl purta.

Domnul Tom:- Marinette, ai putea să ne ajuți? Cineva trebuite să stea la tejghea şi să vândă produsele cât noi vom livra o comandă importantă.

Marinette:- Desigur, tată, vă voi ajuta, însă trebuie să îmi fac temele mai întâi.

Domnul Tom:- Perfect. Până atunci terminăm şi cu duzina de brioşe de ciocolată.

   Părinții mei se pot baza mereu pe mine când vine vorba de brutărie.

   Urc în camera mea, nu înainte de a lua câteva fursecuri cu fulgi de ciocolată şi nişte biscuiți pentru mine şi Tikky care mă atenționase că îi este foame. Îmi găsesc loc pe pătuț, apoi începem să mâncăm amândouă, strând la taclale.

Tikky:- Uau, Marinette, biscuiții aceștia sunt uimitori! exclamă aceasta având firimituri în jurul gurii.

Marinette:- Trebuie să le mulțumim părinților mei pentru strădanie.

   Atunci când terminăm de înfulecat toate produsele de patiserie, îmi caut cărțile şi încep să îmi fac temele pentru următoarea zi de şcoală, ajutată de Tikky, desigur, care este o companie extrem de plăcută. Ea a văzut, auzit şi învățat multe lucruri, aşa că este o profesoară excelentă.