It's Complicated // Dolan Twins

Capitolul 22

Nu te mai minți singură. Nu ți-a fost dor de el. Dispari! În niciun caz. O să-i spui exact acum. Nu! Ba da. Nu o fac pentru că după nu va mai vorbi niciodată cu mine. Și nu aș putea suporta asta. Dar asta e ceea ce meriți. Asta crezi tu. Asta știu. Oricum. Încet, încet, va realiza ce fel de persoană ești. Încetează. Nu. Te voi forța să-i zici. Ba nu. Imaginează-ți cât de nervos va fi. Probabil va țipa la tine. Oprește-te! Îți va zice cât de dezamăgit e. Ajunge! Nici nu se va mai uita la tine. Am spus că e destul. Sau, mai rău. Pur și simplu va pleca, fără să spună nimic.

"Stop!"

Țip, apoi izbucnesc în lacrimi. Ethan se uită la mine speriat. Dar nu ca celelalte dăți. Acum chiar nu înțelege ce am pățit.

"Alissa, ce s-a întâmplat?"

"Pleacă, te rog!"

Dar nu vorbeam cu el. Ci cu mine, știu.

"Ce ai pățit?"

Hai, spune-i!

"Dispari!"

Dar nu vreau.

"Te rog..."

Continui să plâng. Îmi închid ochii și mă strâng ca o minge în pat. Nici nu am observat când Ethan a plecat din camera mea. Oh, nu! Ce am făcut?

Exact ceea ce voiam eu.

Ies din cameră încă plângând. Probabil îmi curge machiajul deja. Dar nu-mi pasă.

Cobor scările cât de repede pot și sper să îl prind pe Ethan din urmă.

Chiar înainte să intre în mașină părăsesc casa.

"Ethan, așteaptă!"

Îmi șterg lacrimile și mă calmez. Pentru moment.

"Ce se întâmplă cu tine în ultimul timp? Începi să plângi și să țipi când pur și simplu nu facem nimic. Astăzi m-ai dat afară din camera ta."

Mai are puțin și țipă de nervi, dar văd că se abține cât de mult poate să n-o facă.

"Nu vorbeam cu tine mai devreme..." zic încet și mă uit în pământ.

"Dar cu cine, atunci? Eram doar noi doi în cameră. Asta dacă nu era cineva sub patul tău..." ultima propoziție o zice mai mult pentru el, dar îl aud foarte bine.

"Insinuezi că te înșel?"

Cam asta ai făcut până acum.

"Nu știu, Alissa. Chiar nu știu ce să cred! În ultimul timp te comporți de parcă nu mă mai vrei în jurul tău. De parcă ți-ai găsit pe altcineva..."

Se uită în pământ extrem de trist. Mi se rupe inima știind că eu i-am provocat durerea asta.

Îmi pun palmele de o parte și de alta ai obrajilor lui și îi ridic fața încât să se poată uita în ochii mei.