Azi e o zi minunata în care am de gând sa stau doar cu Julian. Părinții noștri sunt plecați în vacanta iar noi stam cu bunicile. Rudele noastre se înțeleg perfect încă din cele mai vechi timpuri. Eu și Julian avem de gând sa păstrăm "tradiția".
Se aude telefonul și nici nu trebuie sa ma uit la cine suna pentru ca știu sigur ca e Julian. Mereu ma suna la ora asta, și e singurul, de asemenea. Răspund apelului și nu spun nimic, așteptând faimoasa replica care ma face mereu sa ma întreb cât de mult ma poate iubi băiatul asta:
- Aaaallllyyy, hai la mineeeeeee!.....
Apoi închide. Julian sta chiar lângă noi și de obicei intru prin poarta din spate. Are o gradina foarte frumoasa- peste tot sunt flori și iarba e de un verde intens. Ne place sa stam sub uriașul stejar pe care l-am poreclit Charlie când aveam 7 ani, într-un joc prostesc de-al nostru. Mereu ma așteaptă acolo, întins pe iarba, cu ochii închiși, cufundat atât de adânc în gândurile lui încât nu ma vede sau aude niciodată. Asa ca ma așez la pieptul lui și închid și eu ochii, ca apoi el sa înceapă sa ma mângâie pe spate și pe cap. El crede ca e absolut necesar sa facă asta. Și eu cred la fel.
De obicei luam micul dejun împreună la Căsuța Stejarului, pe care am cinstruit-o la 6 ani. E foarte rezistentă. Am vopsit-o cu ochii închiși asa ca arata ca o pictura contemporană în ulei. Bunica lui Julian e franțuzoaică( toată familia lui are rădăcini franțuzești) și iubește sa ne vadă împreună. Asa ca ne aduce ea micul- dejun. Julian mi-a spus ca e o placere pentru ea sa facă asta și sa ne "spioneze" când mâncam, prin geamurile căsuței. Noi știm ca se uita la noi, dar o lăsăm impace. Ne bucuram de clipele în care stam împreună și profitam cat putem de mult, încercand sa le facem cât mai plăcute și frumoase.
Julian iubește sa ma sărute pe gat asa ca o face aproape mereu. Sau sa ma îmbrățișeze, asa ca sta mereu cu mâinile pe lângă talia mea.
Cred ca ne jucam mereu de-a "cei mai buni prieteni", când de fapt e clar ca am devenit mult mai mult.
CITEȘTI
Eu Si Ei - O viata năruită
ParanormalFINALIZATA Ei sunt mereu aici. Oriunde aș fi, stiu ca nu sunt singura. Nu mi-e frică de ei. Stiu ca datorită semnului încă sunt în viața. Poate imi pierd mințile, fiindcă nu mai pot iubi, și nici simti durerea. Sau poate încep să gust din viața, fi...
