Eu Si Ei - O viata năruită

Capitolul XXXIV

   E ora trei după-amiaza. Eu și Rider stam turcește  pe covor și ne uitam cum se mișcă secundarul ceasului. E liniște completa. Doar tic-tacul se aude.
  - HEI! DĂ-MI AIA ÎNAPOI!se aude o voce de după ușa, la parter.
  Liniștea aceea atât de intensa a fost zguduita imediat de țipătul revoltat și de un ras răutăcios. Dar eu și Rider ne uitam în continuare la ceas fără sa dam importanta.
   - JEFF, VINO ÎNAPOI! ÎL CHEM PE SLENDY!
   Se pare ca Jeff a luat ceva cuiva, dar nu îmi dau seama ce. Se aud pași și ușa camerei se deschide brusc. Nici eu, nici Rider nu ne mișcăm. Jeff trece prin fata noastră dar mai întâi încuie ușa cu cheia. Când ajunge la noi, se apleaca și își trece mana prin fata ochilor nostrii.
   Ally, ce vrea asta?
   Pe mine ma întrebi, Rider?
   Aaaahh.... AAAAGH! DOAMNE FEREȘTE O VENIT MOARTEA ALLY! DE CE NU FUGI?!
   - Heeei? Sunteți vii? întreabă Jeff.
   Asta e Jeff. Nu te speria Mo.
   DA' CE MAMA NAIBII O PĂȚIT LA FATA? L-O ÎNECAT MA-SA ÎN ACID?
   Jeff se uita la noi și apoi la ceas. Ridica dintr-o sprânceană și apoi se așează între noi, în fata noastră.
   - Nu va înțeleg. Adică știu ca sunteți psihopați, dar chiar ma speriați voi doi. De ce nu spuneți nimic?
   - JEFF! DESCHIDE USA! CINE ȘTIE CE FAC AIA DOI ACOLO SINGURI! VREI SA TE BAGI? DOAMNE SARACA FATA CÂND TE VEDE SE ARUNCA PE GEAM!
    - MAI TACI BEN! AM MOMENTE PREȚIOASE CU DOI PSIHOPAȚI!
    - ȚI-AM ZIS SA ÎI LAȘI ÎN INTIMITATEA LOR! MAI BINE LASĂ-L PE LJ CU EI, CA ȘTII CAT ÎI PLAC LUI COPIII!
    - Ce ma?! intervine vocea claunului.
    - NIMIC! JEFF, ACUM PE BUNE, DESCHIDE USA, SAU MĂCAR IEȘI TU!
    Jeff se ridica nervos și deschide ușa. Gălăgia ia sfârșit și îl aud pe Lj:
   - Stiam eu ca e ceva ciudat la ei...
   - Ce ziceai tu Ben?
   - Ammm... Ce e cuu?... 
   - Probabil prea multe pastile.
   Totuși eu și Rider ne continuam jocul și stam nemișcați, doar clipind.
   - Lj, știi ca ești prietenul meu cel mai bun, știi ca te iubesc...
   - Zi mai repede.
   - Stai tu te rog cu ei?
   - Nu.
   - Te rog!
   - Nu.
   - Te rog!
   - Nu! Poți sa ma rogi cât vrei, tot nu o sa-...
   - Îți dau bomboane!!!
   - S-a făcut.
  Și uite asa, Lj a fost ademenit sa stea cu noi. Nu știu cât de frumos va fi, dar na. Jeff și Ben inchid ușa și pleacă, iar Lj își trage un scaun și sta în fata noastră.
  - Totusi ce ați pățit?
  Deja imi amortisera picioarele asa ca am decis sa ma mișc.
  - Un joc prostesc... Au!
  Picioarele mele ma dureau la fiecare mișcare.
  - Rider, da-te bătut.
  Rider nici nu clipește.
  - Nu cred ca se va da bătut prea curând...
  Usa se deschide din nou, dar de data asta e Toby. Și Hoodie. Și Masky.
  - Poți pleca Lj, ne ocupam noi.
  - Doamne ajuta!
  Lj își face o cruce mare și părăsește camera.
  - Rider, ridică-te,ordona Masky.
  Rider se ridica dar și lui i-au amorțit picioarele, asa ca se trântește pe pat.
  - Au au au au au!!!
  - Dacă nu făceai proasta alegere de a sta ca o statuie, asta nu s-ar fi întâmplat.
  - V-am adus VAFEEEE!
  - Wow, Toby, ce lucru nepamantesc! spune sarcastic Rider. Cum ai reușit?
  - Pai mai întâi am luat farfuria, și după aia-...
  - Da, am înțeles Toby.
  Hoodie și Masky se așează la masa,iar Toby pe covor. Deschide televizorul și ghiciți ce: e Gumball. Din nou.
  - Toby, tu nu ai șapte ani, îi spune Hoodie.
  - Și ce?
  - Și te uiți la... Desene... Animate.
  - Și ce?
  - Și...hai lasă.
  Hoodie și Masky încep sa vorbească dar foarte încet, cât sa nu înțelegem. Toby sta hipnotizat în fata televizorului iar eu și Rider stam întinși pe pat.
   Și iar se deschide ușa. Dar de data asta e altceva. Simt ca sunt completa acum. E cine cred eu ca e? Este!!!
  - JULIAAAAAAAAAAAAAN!!!
  Sar ca arsa din pat direct în bratele lui Julian, îmbrățișându-l cât pentru o eternitate. El îmi răspunde la fel.
  Lol, happy end.
  Julian ma săruta pe cap și apoi ne despărțim din îmbrățișare. În spatele meu sta Slenderman.
  - Ma bucur ca sunteți fericiți,spune el. Putem începe antrenamentul.
  - Ce antrenament? întreabă Rider.
  - Unul special, la care a trebuit sa așteptăm ca să începem. În doua ore ne vedem în curte.
   Și dispare.
  - Hai salut, îi spune Rider lu Julian.
  - Bună.
  Julian nu pare bucuros sa știe ca e alt băiat aici.
  Greșit. Julian știe ca e masculul alfa și își apară femela de intrus.
  O Doamne, Mo!
  Da da! Rider e lupul care râvnește la femela, deci masculul Alfa e gelos și o apăra!
  Ce-ți mai trece prin mintea aia, dacă ai una...
  Masky, Hoodie și Toby se ridica și merg înspre noi.
  - Bună, Julian. Ne poți spune frați mai mari. De acum asculți doar de noi și Slenderman, căruia îi poți spune tată. Sper ca ai înțeles. Nu e nevoie sa ne știi numele. Tot ce trebuie sa știi e ca știm ce faci. Unde ești. Ce vorbești. Cu cine vorbești. Și cel mai important, ce gândești. Asa ca ai grija ce faci, încheie Hoodie și îl bate pe umăr.
  - În locul tău as asculta ce ți se spune, îi șoptește și Toby și apoi pleacă toți trei.
  Julian pare bulversat, dar își revine repede și se duce spre noul pat.
  - Asta seamana cu tine, Ally! spune el cu jucăria în mana.
  - Știu. Iar eu am una care seamăna cu tine, îi spun eu și îi arat jucăria mea.
  Julian își lipește patul de al meu, apoi așează cele doua jucării una lângă alta, ca să para ca "eu" stau cu capul pe umărul "lui".