Nu pot sa ma opresc din gandit:adică, dacă îl iau și pe Julian, putem suferi împreună, dar totuși nu vreau sa sufere el.
Ar trebui sa îl asculți pe Julian. Are dreptate.
Nu știu ce sa spun...
Și ar trebui sa asculți și de mine.
De ce ar trebui ma rog?! Oricum ai întrat prin efracție în capul meu!
IA MAI TACI! FĂRĂ MINE NU ȘTIU CE AI FACE!
LA NAIBA CU TINE!... Ai dreptate... DIN NOU!...
No bun, și acum ce fac?! Ma duc la Slenderman ca proasta să-i spun ce? "Ba sefu' Slendy, vezi ca am și yo un băiat, ia-l și pă el că-i de treaba, hai multam'!"
BA TU CHIAR EȘTI PROASTA! Ma cap-sec, te duci și tu ca o fata cuminte cu fata care cerșește p**a, și-l "logi flumos" să-l ia și pe Julian. Ce-i asa de greu?! Ni, deja ai fata care cerșește p**a, o ai de la mama natura, nu tre' sa te prefaci! E fata ta obișnuită!
SPER SA MORI VIOLAT DE UN RUS, PROST CU CREIER DE PEDOFIL!
Prost ca prost daa... Dacă te f***a în c*r?
Doamne ce animală!
Hai ca știu ca ma iubești!
Eeee, ce era eu sa zic ceva acumaaa!...
Hai lasă-te, treci la treaba!
Banana asta fiarta are dreptate. Mai puțin faza cu fața. Dar hai sa încerc.
Ma opresc în fata ușii de la întrare, gândindu-mă cum naiba îl găsesc eu pe bossu' mare. Dar totuși intru.
Rider e pe canapea și cred ca se uita la ceva filme de adulți de are fata aia perversa. Doamne, nu știu ce mi s-a întâmplat, probabil de la perversu' asta din capul meu. M-am molipsit eu cumva!
- Rider, la ce naiba te uiți?
Rider tresare și apasă pe un buton de la telecomanda, ca să schimbe repede canalul.
- Nimic! Ce ai văzut, ce ai auzit?!
- Ți-am văzut fata și... Mna...
- Doar un copil de treispe ani uitandu-se la televizor ca un adevărat îngeraș!
Mhm.
- Binee...Stii cumva unde îl găsesc pe Slenderman?
- Nuș, cauta.
Decid sa ma duc fix pe ușa de lângă mine. Și ghiciți ce. Dau în bucătărie cu Slendy care avea un sorț roz pe el și dadea cuiva cu o tigaie în cap. Nu va îngrijorați, era DryCoocker, nu se strica.
Când ma vede Slendy se oprește brusc ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Și presupun ca cel de lângă el era Jeff The Killer, sau ceva. Doar cred.
- Oh, Ally, de cât timp ești aici? ma întreabă Slenderman.
Asta poate sa vorbească!
Da, nu ca tine, care nici nu știi cum se scrie "stii"!
*voce pitigaiata* IA MAI TACI ȘI TRECI LA TREABA!
- A, abia acum am întrat!
- Pai, presupun ca ai văzut scena. În fine, sper ca ai auzit de acest "minunat" băiat numit Jeffrey Woods.
- Jeff The Killer pentru tine!
- Mda... Salut.
- Pe parcurs îi vei cunoaște și pe restul. Mie îmi poți spune "Slendy".
- Da, ăh, Slendy, putem vorbi între patru ochi?
- Sigur, JEFF IEȘI AFARA!
Și uite cum "minunatul" Jeff iese din bucătărie și eu și Slendy rămânem singuri singurei.
- Așează-te, îmi spune el. Deci, ce vrei sa îmi spui?
- De fapt, as cam vrea sa te rog ceva... Crezi ca... Crezi ca îl poți lua și pe Julian?
Deși nu are fata, sau ma rog, trăsături faciale, Slendy pare gânditor. Face o pauza de câteva secunde.
- Nu știu, poate ca Julian ar trebui sa rămână, știi tu, un băiat normal.
- Stii, scuze ca îți spun, dar e nedrept ca eu nu pot rămâne o fata normala... Adică, pana la urma, ce am eu și nu are Julian, ca să devina ce voi deveni și eu?
- Cred ca întrebarea asta nu are un răspuns care ti-ar plăcea. Chiar vrei sa afli?
- DA! Am mii de întrebări și niciun răspuns!
- Probabil ai auzit de situația familiei tale...
- De mama și tata? Da, dar cu frații mei ce s-a întâmplat?
- Lasă-mă sa îți spun o poveste. După ce ai fost internata în spital, mama ta s-a simțit mai libera. Adică, sper ca știi ca ea de fapt nu își dorea copii. Dar tatăl tau da, asa ca a plecat cu mașina hotărât sa te ia din spitalul ala. Pe drum, a făcut un accident cu un tir, si a murit pe loc. Iar când mama ta a aflat, a fost foarte bucuroasa sa afle ca poate face ce vrea cu copiii ei. A decis sa te lase în voia sortii pe tine, iar pe Lance sa îl dea spre adopție.
- Groaznic! Și Când ma gândesc ca părea ca ea chiar ne iubea...
- Într-adevăr, foarte bună actrița...
- Și cu fratele meu cel mai mare?
- El e adult deja. Dar e singurul pe care îl mai iubește. Iar ea a decis sa combine cele doua lucruri care îi plac cel mai mult: făcutul banilor și sexul.
- Pentru ea, împerechere, ca nu mai poate fi numita om...
- Ba da, tocmai pentru ca a făcut asta.
Deci asta e? Asa a luat-o viata mea de râpă? Cum rămâne cu cariera me ca pianista?!
- Dar eu...Eu vreau sa îmi urmez visul: vreau sa devin pianista!
- Destinul tău nu te poate lasa. Acum te rog du-te la culcare. Cineva îți va arata camera.
Ies din bucătărie cu gândul ca mi-e foame dar ma abțin.
- Cine imi arata unde voi dormi?
Ia stai! JULIAN! A da, va rămâne normal... Oooof... Nu... Voi mai vorbi cu Slendy mâine. Nu vreau sa insist din prima. Plus ca s-ar putea ca Julian sa își schimbe ideea. Ceea ce ar fi surprinzător.
Dupa totata fracțiunea asta de secunda în care m-am gândit îl aud pe Masky de undeva:
- Eu. Veniți amândoi aici.
Masky s-a arătat la capătul unor scări acoperite de un covor rosu.
Rider s-a ridicat de pe canapea și toți trei am urcat scările spre un etaj plin cu uși.
- Care? întreabă Rider.
- Cea din capăt, răspunde Masky. Aveți tot ce va trebuie acolo.
- Pai și hainele?
- Rider, deja am spus, aveți tot ce va trebuie acolo!
Eu și Rider ne ducem în camera.
- Vreți ceva de mâncare?ne întreabă Masky din pragul ușii.
- Nu. Ally?
- Nici eu.
- Bine, atunci noapte bună.
Camera noastră are doua paturi, amândouă albe. Avem șemineu, ditamai plasma, cât jumătate de perete, doua dulapuri, o masa lunga, un frigider, o chiuveta și chiar și o baie.
Dar ce îmi place cel mai mult e ca pe un pat e o jucărie mica din plus, care arata exact ca Julian.
- Rider, ala e patul meu.
Rider se uita la mine și la pat și se trântește pe al lui. Apoi îmi arata un like leșinat.
- Te duci la baie?
- Nu.
- Ar trebui.
- E prea departe...
- Mhm.
Șoarece împuțit, treci și te spala!
- Îmi place vocea din capul tău!
- Cum poți sa o auzi?!
Rider își bate tâmpla dreapta cu doua degete și face o fata de mafiot. Îmi amintește de ceva meme.
No pai dacă ma auzi... TRECI LA BAIE JEG DE COPCHIL PERVERS ȘI CIUDAT, ȘI FREACĂ CORPUL ALA CU SAPUN PANA ÎȚI SCÂRȚÂIE P**A!
- Ce naiba ma? râde Rider.
- Imaginează-ți ca eu îl aud aici, în timpan.
- Îmi place de el. Ce nume i-ai pus?
- Nume?! De ce i-aș fi pus un nume?
- Nu știu, mi se pare amuzant.
Vrei un nume?
Ce știți voi, pe mine ma cheamă... GIGEL!
Ai de capul meu...
Glumeam ma, ce naiba. Spune-mi Derek.
Aha. Nume de-...
E FOARTE FRUMOS, MULȚUMESC, ASA RĂMÂNE.
Mno, eu îți spun MO. De acum te cheamă MO.
._.
Ți se potrivește.
CITEȘTI
Eu Si Ei - O viata năruită
ParanormalFINALIZATA Ei sunt mereu aici. Oriunde aș fi, stiu ca nu sunt singura. Nu mi-e frică de ei. Stiu ca datorită semnului încă sunt în viața. Poate imi pierd mințile, fiindcă nu mai pot iubi, și nici simti durerea. Sau poate încep să gust din viața, fi...