Capitolul 31

54 2 0
                                    

*Ella*

In ultimele 24 de ore, am aflat o grămada de chestii. In fine, pe una o știam, dar nu o credeam.
Anne chiar e Lovelystar. Emma se duce cu Franco la concertul lui Harry Styles, Julie se duce cu Matteo la Shawn Mendes, iar Rico mi-a spus ceva despre o surpriza pe care Rugero vrea sa i-o facă Rosei, dar nu am înțeles prea bine. Ceva cu Paris, cred?
In fine, după ce am lămurit toată treaba cu Anne-ne-am cerut iertare, ne-am asigurat ca ea și Alessio sunt bine acum-, am început sa ma întreb unde as vrea eu cel mai mult sa ma duc. Poate ca Barcelona, sau Thailanda. Maldive. Hawaii! Malibu, unde sta Barbie. Nici nu știu.
Cu toate ca am adormit in brațele lui Rico, neștiind ce vorbea, am dormit și toată noaptea. Nu l-am întrebat despre ce mi-a vorbit, însă Alessio și Anne cred ca au vorbit toată noaptea despre Lovelystar, poveștile ei, inspirația și toate cele. Aparent, după ce supărarea lui Alessio s-a dus, i-a convenit foarte tare că fetele pe care le iubea erau, de fapt, aceeași, și ca nu trebuia nici sa se împartă, nici sa renunțe la vreuna. Mi-as dori, sincer, sa rămână împreuna. Pentru totdeauna.
De dimineața, așa as vrea sa stau in pat, încât ma gândesc serios dacă sa o rog sau nu pe mama sa ma lase acasă, având in vedere ca e ultima săptămâna înainte de vacanța de primăvara, înainte de Paste. Anne a rămas peste noapte și e cea care bate la usa mea. După pupilele mărite la maxim, pot sa zic ca și ei i-ar plăcea sa stea acasă și sa doarmă. Eu am dormit, dar ea, nu, iar nopțile fără somn nu prea exista in programul ei zilnic, deși nu ii place sa doarmă. Zice ca e aproape inutil.
Prin "aproape" se înțelege ca realizează ca somnul ajuta sa ne refacem, pentru ziua următoare și ca ii place faptul ca visează.
In fine, îmi iau un tricou și ma duc la baie sa ma schimb, in timp ce Anne coboară la parter. O aud cum ii saluta pe părinții mei care, surprinzător, nu au plecat încă la muncă, apoi pe Alessio cum se contrazice cu mama dacă sa o ducă sau nu acasă pe Anne.
-Ma duc singura acasă, nu ma pierd.
-Dar frumos e sa te duc eu!
-Știi ca nu îmi place sa fiu tratată ca o prințesa, și nici ca un copil, șoptește Anne.
Alessio o săruta pe frunte și o strânge in brațe.
-Ne vedem la liceu, atunci.
Și rămâne cam îmbufnat.
Cobor și eu la parter, unde ii văd pe Alessio, Franco și pe părinți. Mai mult de atât, aud pe alee parcând o mașina și, când ma uit pe geamul din bucatarie sa văd cine e, supriza mare: Aleh, dar fără Bella. Intra in casa și ii imbratiseaza pe mama și tata, saluta băieții, apoi ma vede pe mine pe scări și vine sa ma imbratiseze. Ma ridica de pe scări și ma duce până jos, in bucătărie, sa ma așez pe scaun.
-Sper ca nu o sa fie Rico gelos pe mine, nu? ridica el din sprâncene și ma bufnește rasul.
-Sa fie gelos pe fratele meu mai mare, care se căsătorește peste nici 3 luni? In niciun caz!
-Bine.
Ma uit la Alessio și ii spun din priviri "La mulți ani!", pentru ca astăzi este 21 Aprilie și astăzi face 18 ani. Îmi zâmbește și se aseaza lângă mine, îmbrățișându-ma.
-Deci? Întârzii la facultate, trepidează Franco de pe un picior pe altul.
-Voiam sa fiți toți aici când anunțam ca..., începe tata și ma rog sa nu spună ca ne mutam.
Nu ca am avea de ce, dar asta se întâmpla de obicei.
-Sunt însărcinată, spune mama și rămân cu ochii holbati la ei, cu gura căscată, abia acum observând mâna tatei pe burta mamei.
-Voi fi sora mai mare?! șoptesc eu.
-Nu ma așteptam la asta! exclama Alessio.
-Deci, dacă Bella va avea un copil, mătușa sau unchiul lui va fi cu doar câteva luni mai in vârsta? întreabă Aleh și continua: Vor creste împreuna, super mișto!
Franco spune doar:
-Felicitări!
Mama râde emoționată și ma ridic de pe scaun.
-Voi fi sora mai mare!!! Eu... e fetița, nu?
-Nu știm... e abia prima luna, ma privește mama cu regret, dar eu sunt absolut convinsă ca bebe e fetița.
-Dacă e fetița, putem sa o numim Aria? Înseamnă "leoaica", "muzica" și "fericit".
-Mie îmi place, ridica Alessio din umeri.
-Și băiat?
-Ce ziceți de Fabio? Sau Stefano? întreabă Franco.
-Deci va bucurați? intreabă tata și toți patru aproape țipăm un "Da" sonor și convingător.
-E cea mai tare veste pe care mi-o puteați da de ziua mea! Asta sau că mi-ați luat mașina, face Alessio visător și tata ii spune ca trebuie sa mai aștepte puțin.
Iar acum am aflat, deci, încă o veste.
Aleh mai sta un pic, dar eu și Alessio trebuie neaparat sa plecam.
Până la liceu, discutam despre cum va fi sa avem un bebeluș in casă, iar Alessio spune ca nu a fost atât de rău când eram eu mică.
-Ești cu nici un an jumătate mai mare ca mine! protestez eu. Erai la fel de bebeluș!
-Nu cred ca "bebeluș" este adjectiv și, chiar dacă ar fi, nu cred ca are grade de comparație.
Îmi dau ochii peste cap și Alessio ma lasa in fața clasei. Intru și văd ca Anne e tot aici, vorbind cu Flora și Rosa. Emma e la banca lui Julie, dar le chem și pe ele in dreptul băncii mele și a Florei.
-Ai cam întârziat, face Flora.
-Ăm, mda. Am o veste.
-Am plecat, face Julie și Rosa o trage de mâneca:
-Stai aici.
-Mama e însărcinată.
Le cade fata tuturor și vin toate sa ma imbratiseze. Încep felicitările, iar Anne radiază la propriu. Flora spune ca va trebui sa ma pregătesc moral pentru plânsetele din miezul nopții, pentru schimbatul scutecelor, pentru o mulțime de jucării aruncate prin toată casa, dar susține ca e foarte bine sa ai o sora. Rosa e de acord cu ea, e convinsă ca o sa ma înțeleg cu fetița, iar Emma ne întrerupe gândurile:
-Dacă va fi băiat?
-Eu cred ca va fi fata, zice Flora. Ella nu e sora mai mare de băiat, spune ea categoric.
-Vezi sa nu fii dezamagita, zice Emma.
-Cum sa fiu dezamagita de nașterea unui copil? In niciun caz.
Alessio intra in clasa, o ia pe Anne de mijloc și își lasa capul pe umărul ei.
-As fi vrut sa te anunț eu, dar nu erai de găsit, murmura.
Anne se întoarce către el, luându-l cu mâinile de gât.
-Abia aștept sa se nască bebe!
-De ce, mai voiai frati?
-Da, mi-ar mai plăcea.
-Bun venit in familia Ferarri, zice Alessio și o saltă pe solduri, ieșind din clasa cu ea.
Emma face o fata dezgustata.
-E doar geloasa, ne zice Julie și Emma ii da o palma ușoară pe ceafa.
-Tu nu ar trebui sa te duci? o întreb pe Emma și ea ma imita, trimite bezele și pleacă. Ma așez in banca, Julie cu Rosa la ele și așteptam profesorul printre discuții despre bebe.
-Hai sa mergem vineri la mall, sa vedem ce putem sa luam pentru bebe de acum, sugerează Flora.
-Dar de unde știm ce sa luam? Fata sau băiat?
-Sunt hăinuțe, păturici și jucării care nu sunt de fata sau de băiat, spun. E o idee minunata. Ma întreb in ce camera o sa stea.
-Care e mai aproape de a ta? întreabă Rosa.
-A lui Aleh.
-Atunci aia, zice și eu dau fericita din cap, pentru că e exact vizavi de a mea.
-Abia aștept sa decoram camera! spun fericita și ma uit la Jules entuziasmata.
-Cum zici tu, ridica din umeri și ii scot limba, dar bufnim in ras.

Înghețată de iubireUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum