Pov.Jungkook
Mă trezesc amețit din cauza căldurii insuportabile.
Mă uit prin pat și văd ca sunt sigur.
Răsuflu ușurat când văd ca sunt îmbrăcat deci Jimin nu a făcut nimic aseară... sper.
Mă ridic ușor din pat și mă îndrept spre baie unde îmi fac un dus rece și mă îmbrac înapoi în hainele cu care am fost ieri seara.
Ies din camera si cobor scările unde dau de ceilalți dormind doar Jimin și Taehyung lipseau.
Decid sa nu îi trezesc și sa mă duc acasă deoarece simt cum cedez din cauza amețelii.
Merg ușor pe trotuar încercând sa îmi fac imaginea mai clara și ușor, ușor ajung acasă.
Descui ușa și ma arunc direct pe canapea închizând ochii și încercând sa îmi aduc aminte ce am făcut seara trecuta dar acum regret.
Mi-am adus aminte de sărutul cu Jimin și de momentul când m-a dus în camera și a adormit cu mine, în pat.
Deschid ochii încet când aud cum o vaza de la etaj s-a spart și mă duc repede sa vad dacă era cineva sau nu.
-Ce cauți aici? Jungkook
-Am venit sa te văd. Sa văd în ce stare ești. Jimin
Jimin se apropie de Jungkook și îl mângâie ușor pe fata apoi se duce sa inspecteze casa, Jungkook tinandu-se după el.
-Pleaca! Jungkook
Jimin se întoarse spre Jungkook, uitandu-se superior la el.
-De ce sa fac asta? Nu așa ai făcut și tu? Deci am tot dreptul sa fac asta! Jimin
-Da mi-am cerut scuze.... A fost o provocare! Jungkook
-Și faza cu sărutul a fost o provocare și se pare ca ai acceptat-o! Jimin.
Pov.Autor
Jungkook la faza asta nu avea ce sa zică. Știa ca Jimin avea dreptate si orice ar fi zis acesta îi întorcea vorbele și îl lăsa mut.
Jimin ranjeste și coboară la parter, facandu-se comod pe canapea.
Jungkook veni și el și se apropie incet de Jimin, așezându-se la o distanta de câțiva centimetri de el.
-Acum poți sa pleci? Jungkook
-În seara asta dorm aici pentru ca Taehyung o sa cumpere o casa și pana atunci eu și el vom sta aici o noapte maxim doua. Jimin.
Jungkook era amuțit. Jimin și Taehyung vor sta la el în casa? De ce norocul nu e de partea lui? Era casa lui pana la urma, nu a lui Jimin.
