》15《

824 92 8
                                    

Pov.Autor
Jungkook se uita la rana ce sângera.
Jimin îl ia de mana și îl pune pe pat apoi se duce după trusa de prim ajutor.
Revine la Jungkook pasandu-i cu grija rana. Acesta reusii sa îi oprească sângerarea dar nu voia sa acopere rana.

-De ce nu pui plasture? Jungkook
-Vreau sa știe, cine te privește, ca ești al meu și doar al meu. Jimin

Jungkook își da ochii peste cap și duce înapoi trusa.
Jimin se pune în pat asteptandu-l și pe Jungkook care se arata și el.

Acesta se pune în pat si se uita pe telefon.
Park nu zice nimic și îl trage mai aproape pe Jungkook de el,luandu-l astfel în brate.

-Ce crezi ca faci? Jungkook
-Așa adorm eu mai repede. Jimin zambeste și se uita în telefonul lui Jungkook.

Jungkook simtii cum se face roșu în obraji din cauza poziției în care statea.
Jimin era aproape peste el și lipit de corpul lui.
Mana lui Jimin îi conjura talia iar piciorul era peste picioarele lui Jungkook.

Acesta se uita în telefon la diferite chestii știind ca Jimin face același lucru.
Jimin simte cum oboseala pune stăpânire pe el și închide încet ochii însă îl strângea pe Jungkook la pieptul lui.

Acesta se uita la Jimin care dormii și decide sa facă și el același lucru. Pleca încet de lângă Jimin și închise becul apoi puse telefonul pe noptiera.

Se băgă înapoi în pat lângă Jimin care simte ca Jungkook a venit iar în pat și îl lua în brațe.

Jungkook voia sa protesteze însă știa ca Jimin făcea ce voia el și mai știa ca mâine e ultima zi și putea sa scape de el.

Abia aștepta acest lucru. Dorea sa fie liber și sa facă ce voia el.
În timp ce se gândea la așa ceva închise ochii încet și fără sa știe cum,când sau unde adormii în brațele lui Jimin care pentru el, în viitor vor fi protectoare.

ᴏᴄᴜʟᴜs  1 & 2Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum