Pov.Taehyung
Jimin mi-a zis sa il duc cat mai departe pe Jungkook de oras si acum am ocazia sa ii zic de sentimentele mele pentru el.
Il iau de mana si il conduc pana la intrarea padurii, apoi ma intransform in ceea ce am fost de o viata.
-Stai pe mine! Taehyung
-Dar.. Jungkook
-Nu mai trage de timp! Taehyung
Jungkook urcă în spatele lui Taehyung și se lasă purtat de acesta.
După multe crengi, copaci și frunze luate în cap, aceștia au ajuns la un templu vechi ce era ascuns de partea cealaltă a pădurii.
Acest templu era bine ascuns printre copacii deci Jungkook era în siguranță.
-Ce se întâmplă? Unde e Jimin? Unde sunt ceilalți? Jungkook
Taehyung se așează pe un scaun de lemn, punandu-si mâinile în cap și lasandu-l în jos.
Voia sa îi răspundă însă nu putea sa îi zică și de ce simțea Taehyung pentru Jeon.
-Taehyung,răspunde! Jungkook
Taehyung isi freca mâinile spre speranța de a se controla.
Era nervos, avea teama, era îndrăgostit.
Toate acestea din cauza cui?
-Taehyung! Tipa Jungkook
Kim se ridica repede de pe scaun apoi îl apuca de maini pe Jungkook și îl saruta apăsat.
Acesta rămâne șocat de ceea ce a făcut Taehyung.
Voia sa îi dea o palma însă îl ținea strâns de maini.
Taehyung se dezlipește din sărut și se uita atent în ochii, ce emana furie și teama, ai lui Jungkook.
-Ești nebun? Jungkook
-Da, după tine. De când te-am văzut în pădure am simțit ceva pentru tine însă tu nu. Știu ca îl iubești pe Jimin însă ți-e teama de el și mai ales de trecutul lui. Taehyung
Jungkook se lăsă ușor în jos, uitandu-se în gol.
Il iubea pe Jimin?
Dacă Kim avea dreptate atunci putea sa spună ca Jeon Jungkook a înnebunit.
Jungkook nu avea problema de a fi gay, dar se gândea la el și Jimin.
O sa îl facă sa sufere prin iubirea lui și prin ce va urma.
Jimin era acum acasă la Jungkook, uitandu-se prin toate lucrurile lui. Știa unde se afla acesta însă acum nu putea sa se duca dupa el.
Park l-a sunat pe Kim și îi spuse sa se întoarcă înapoi, deoarece și ceilalți trebuiau salvați.
