Prețul vieții

Capitolul 19

~Capitolul 19~

Privesc razele soarelui cum sunt strecurate printre jaluzele și mă gândesc la cum soarele bate cu putere în această dimineața iar ieri acest soare era ascuns după nori. Începe să se asemene cu Christian, acum câteva zile îmi promitea că nu mă va lăsa niciodată pentru părinți lui sau pentru orice altcineva, iar ieri Sonia îi răspundea la apeluri? O fii un semn că mama avea dreptate cum are de obicei?

Mă ridic din pat pentru că burta mea a început deja să își plângă de milă și nu mai suport să o aud iar, vreau doar să îmi aud gândurile, nu stomacul cum cere mâncare. Petrecerea de Crăciun începe la 20:30, dar am o presimțire că invitații o să vină mai devreme și trebuie să fim pregătiți.

Cobor în bucătărie, acolo fiind întâmpinată de prietenii mei și mama care erau deja la masă, mâncau. Rămân puțin suprinsă să-i văd, dar încerc să nu par chiar așa șocată.

-Ce faceți aici? Îi întreb zâmbind deoarece mă bucuram să îi văd, după ziua de ieri aveam nevoie de niște persoane de încredere și importante în același timp.

-Diseară avem o petrecere importantă, trebuie să fim pregătiți. Îmi răspunde Sky zâmbind ciudat, ceea ce îmi trezește semne de întrebare. De unde atât entuziasm pentru o simplă petrecere?

-Știți ceva ce eu nu știu? Întreb așezându-mă la masă și îi privesc încruntată pe toți 3. Îmi iau din coș o felie de pâine și borcanul de ciocolată, și îmi întind pe pâine așteptând un răspuns din partea lor

-Da, părinții mei vor să vină la petrecere. Îl aud pe Sky răspunzând și rămân blocată cu felia de pâine în mână și cuțitul deasupra ei.

-E o glumă, nu-i așa? Îl întreb suprinsă și el dă negativ din cap. Îmi arunc privirea pe mama care avea aceeași privire ca a lui și după pe Ariana. Vă bateți joc de mine? Nu ezit să întreb iar ridicându-mă de data asta în picioare.

-Nu glumim. Le-am povestit de casa asta uriașă și de secretele ei, de cât de misterioasă pare și nici nu au stat la îndoială că mi-au spus că vor să o vadă, în special sala de bal. Îmi spune Sky tot zâmbet și eu afișez un zâmbet uriaș de bucurie că niște oameni așa importanți din înalta societate sunt curioși de casa Davis. E destul de important pentru mine și pentru mama. Și mi-au spus că vor mai veni și niște prieteni de-ai lor cu care voiau să-și petreacă Crăciunul, deci va fii în întreg sens al cuvântului o petrecere frumoasa. Contiună el și eu mă încruntat ciudat

-Vor veni oameni bogați. Oamenii bogați se așteaptă la ospătari care se plimbă cu tava de șampanie în mâna prin sală. Eu nu știu dacă am șampanie, dar ospătari. Îi spun serioasă lui Sky și el se strâmba la mine iritat.

-Eu ți-am mai spus că îmi distrugi mereu planurile cu negativismul tău? Mă întreabă el ironic și eu chicotesc slab

-De fiecare dată. Răspund zâmbind și el îmi returnează gestul cu același zâmbet ironic. Era tipic eu, mereu distrugându-le planurile fabuloase cu deprimarea și descurajarea mea, asta e natura mea idioată. Niciodată nu am încredere în mine și probabilitatea că voi avea într-un viitor apropiat scade câte puțin în fiecare zi.

-Eu mă voi ocupa de tot pentru că le-am spus părinților mei că eu mă preocup de această petrecere și tatăl meu a fost mândru să vadă că mi-am luat acest angajament și mama la fel. Nu vreau să-i dezamăgesc. Mă privește el cu subînțeles fiind de la sine stătător că insinuează ceva, ceva de care este sigur.

-Bine, domnule stăpân. Eu și echipa mea vom fii la comanda dumneavoastră. Spun ironică făcând o plecăciune în fața lui și după mușc din felia aceasta de pâine cu gust îmbietor așteptând un răspuns din partea prietenului meu