Prețul vieții

Capitolul 21

~Capitolul 21~

Deschid ochii larg zâmbind cu toată inima, este sâmbătă și cui nu îi place sâmbăta? Simulările au trecut iar peste o săptămâna vor apărea și rezultatele, ceea ce înseamnă că în aceasta săptămâna îmi voi pregăti opțiunile pentru colegiu. Normal că le voi face schematic și total profesional, pentru ca, în caz dacă notele mele nu sunt extrem de mari voi avea de unde alege, dar dacă sunt trecute peste așteptările mele, voi aplica la un colegiu bun unde sper că o să-mi accepte și bursa.

Mă ridic din pat și mă îndrept spre fereastră, lumina zilei îți face sufletul să zâmbească în orice situație ai fii. Mă îndrept spre baie, las hainele să coboare pe mine și intru în duș. Îmi pun puțin șampon pe mâna și după încep să îmi frec părul, urmând după aceasta să îmi dau și cu gel de duș. Termin dușul în maxim 15 minute și ies din cabină, îmi înfășor un prosop în jurul corpului și după unu la par. Ies din baie și mă îndrept fluierând și cântând spre dulap pentru a mă îmbrăca cu ceva. Azi am zi liberă de la munca și m-am gândit că poate ies cu Ariana la un film să chefuim că cea fost mai rău a trecut.

-Și când ai de gând să te dezbraci? Aud o voce din pat și mă întorc speriată, inima bătând ca a unui porc la tăiere. Îmi țin prosopul bine cu mâna la piept și îi trimit brunetului o privire urâta.

-Tu știai ca pot face infarct din cauza asta? Îl întreb punându-mi mâna pe inima și el se ridică în picioare. Avea acel zâmbet tipic lui pe buze, ochii aceia strălucitori și buzele acela cărnoase. Se apropia cu viteza de mine punându-și mâna pe spatele meu și lipindu-mă de el, îmi pun automat ambele mâini pe pieptul lui pentru a încerca sa păstrez distanță, ținând cont ca sunt doar într-un prosop, nu vreau sa am parte de un viol sau ceva de care nu voi fii de acord.

-Hai să nu stricăm aceasta dimineața când a devenit așa frumoasa. Îmi cere el punându-și mâna pe umărul meu, pielea făcându-se de găina sub atingerea lui. Rămân suprinsă la aceste cuvinte și încerc din răsputeri să îmi controlez respirația care devenise agitata din cauza gândurilor necurate ce îmi străbat mintea.

-Mama este jos. Încerc eu să îl fac să se îndepărteze prin vorbe, dar el zâmbește șiret și se lipește mai mult de mine, distanța dintre noi devenind de data asta inexistentă.

-Am văzut-o când a plecat. Mă dezaprobă el uitându-se în ochii mei și eu ramân blocată intr-o stare de hipnoză. Ești atât de frumoasa. Spune el după câteva clipe de tăcere și eu mă înroșesc instant.

-Așa neagră? Îl întreb curioasa și el se îndepărtează de mine pentru a mă analiza. Se uita la mine din cap pana în picioare cu o sprânceană ridicată, nu știam de ce dar mă simțeam stânjenită și strâng mai tare prosopul la piept din cauza asta.

-În toate culorile. Îmi răspunde făcând inima în mine să se umple de bucurie. Îl privesc neutră cum își ridică ambele mâinii la nivelul capului meu și îmi dă prosopul jos începând să îl frece de păr cu scopul de al usca. Ești ca un copil mic. Contiună el și eu zâmbesc în colțul gurii, este extraordinar ce îmi poate spune acest băiat. Eu o să mă întorc cu spatele, dacă nu te îmbraci în 5 minute mă întorc cu fața. Mă amenință și face așa cum spune.

Mă îmbrac cât ai clipi fiindcă nu îmi doresc ca el să mă vadă dezbracata de acum și se întoarce cu fața la mine imediat ce ceasul îi arată că cele 5 minute au trecut. Face o față dezamăgită și se aruncă în pat făcându-mi semn și mie să mă așez lângă el.

-Nu ai vrea să ne plimbam azi pe undeva? Mă întreabă cu o voce scăzută uitându-se în gol și eu fac o față mirată.

-Nu îți este frică că cineva o să ne vadă? Îl întreb și el ridică din umeri confuz ridicându-și privirea la mine. Oftează lung și se aruncă cu capul în perne exasperat.