Aproape de tine

Capitolul 16

      Mi se blocase mâncarea în gât. Am încercat să-mi feresc privirea, dar verdele lor ochilor lui mă oprise.

    -E…, începusem să mă bâlbâi. Eu cred că ar cam trebui să mergem. E destul de târziu.

   -Sigur, a spus ridicându-se.

    În timp ce mă gândeam cu ce să mă îmbrac deoarece hainele mele erau murdare de praf și albite de la peretele de care mă sprijinisem.

    -Poți să păstrezi hainele alea. Nu mă deranjează, a spus dând glas gândurilor mele.

     -Îți mulțumesc mult de tot, i-am zis în timp ce coboram din pat.

     -N-ai de ce, a spus zâmbind. Hai că trebuie să te duc acasă înainte să anunțe mătușa ta și FBI-ul.

    Am început să râd și am dat să-mi împletesc părul când m-a oprit.

   -Lasă-l așa. Îmi place mai mult.

     Am simțit cum culoarea îmi urcă în obraji și l-am lăsat desfăcut.

    Nici nu îmi dădeam seama cum am ajuns așa departe de casă. Mergeam deja de un jumătate de oră și numai ce trecusem de bar. Compania lui Christian era plăcută. Nu era ca și Will. Cu el mă certam de fiecare dată când eram aproape unul de altul, sfârșind astfel eu prin a plânge și el prin a pleca. De când ne întâlnisem prima dată fusese așa. El era pionul dominant pe tablă. Nu mă puteam împotrivi. Trebuia să-mi apăr mândria în fața lui.

     -M-am tot gândit la ceva, a spus Christian trezindu-mă.

   -La ce anume, am întrebat.

   -Te cheamă Daniella Grey, nu?

   -Da, am răspuns neînțelegând unde bate.

   -Știu o autoare Daniella Grey. E vreo coincidență?

   -Nu, nu e, am răspuns.

   -Pe bune? Îți ador cărțile, a spus entuziasmat. Știam eu că te cunosc de undeva, dar nu știam sigur.
 
    -Ce mică e lumea, am spus zâmbind.

     Am ajuns într-un final în fața casei. Christian a parcat pe alee și am coborât amândoi din mașină. Am dat să urcăm scările când o voce mi-a distras atenția. O voce dulce și înspăimântătoare în același timp. Visam des acea voce. Mă striga și îmi șoptea cuvintele pe care speram să le aud și în realitate, dar nu existau decât țipete.

    -Unde Dracu’ ai umblat toată noaptea?

    Vocea lui era de gheață și am simțit că paralizez atunci când ochii aceia albaștri m-au fixat. Sângele nu mai îmi curgea prin vene și inima mi-a luat-o la galop. Vocea mă lăsase și îmi simțeam gâtul uscat.

    -Las-o în pace, o sperii, a intervenit Christian.

    -Tu să taci, ai înțeles, s-a răstit către el.

    Ochii îi erau înconjurați de cearcăne negre și obrajii îi erau albicioși.

   -Calmează-te, Will, am intervenit eu.

   -Frate, da’ ce ai făcut toată noaptea? Arăți ca naiba, a spus Christian.

   -Uite că am căutat domnișoare care fug din mașini în toiul nopții, s-a răstit.

   -Nu am fugit ca să ști, am spus enervantă.

    -Nu ai fugit. Doar ai alergat, a spus pe un ton pițigăiat. Și ce naiba sunt astea, a întrebat uitându-se la hainele mele.

    Mi se strânsese pieptul când am dat iar ochii cu chipul lui. Simțeam cum vinovăția mă străpunge cu sute de ace când am dat din nou cu ochii de acele cearcăne deoarece știam că eu sunt cauza. Am închis ochii și îmi înfruntam dorința de a mă descărca prin lacrimi.

   -A fost în siguranță, a spus Christian.

    -A, da? Unde mă rog, a întrebat sarcastic Will. La tine în pat?

   -Da, a răspuns acesta.

   Înainte să răspund, Will l-a prins pe Christian de tricou și l-a trântit în perete. - Glumești, nu, a întrebat furios.

    -Nu glumesc și dacă nu îți iei mâinile de pe mine o încurci, l-a amenințat.

    Nu ar fi avut nici o șansă împotriva lui Will și știa asta, dar i-a dat drumul. A început să se plimbe de colo-colo trecându-și mâinile prin părul brunet.

    -Te-am căutat toată noaptea, a început să țipe către mine. Mark era turtă când am ajuns din nou în bar ca să văd dacă nu cumva te-ai întors acolo. Când a auzit că ai fugit a sărit toată amețeala de pe el.

    S-a apropiat de mine și îi simțeam respirația caldă și accelerată pe față.

   -Am bătut tot orașul din cauza ta și tu îți faci de cap cu măgarul ăsta, a întrebat scârbit.

    -Eu nu… am reușit să rostesc înainte să se rotească pe călcâie și să plece.

     Îmi simțeam obrajii calzi și uzi de la lacrimile care curgeau în voie.

  -Hai înăuntru, a spus Christin încet conducând-mă spre ușa.