Adoptată

Capitolul 38

E deja a treia zi de Crăciun. Nu a fost atât de rău pe cât îmi imaginam. Chiar dacă l-am petrecut cu persoane care nu mă suportă, au lăsat asta pentru câteva zile. Sper ca la anul nu să nu îl mai facem în aceeași formulă. Nu cred că îmi mai petrece o zi întreagă cu ei fără să consume de toată energia pozitivă pe care o mai am. 

Acum ne uităm la un film drăguț de Crăciun. Deși e numai șapte după amiaza, afară s-a întunecat considerabil. Toată camera e luminată doar de ecranul televizorului. Îmi concentrez atenția pe televizor. Mă fac mai mică în locul meu mai deloc spațios. Îmi place filmul, dar aștept cu nerăbdare să se termine. Nu vreau să trezesc suspiciuni și să plec fără să am un motiv. Deși am unul. Nu mai pot sta cu oamenii de aici.

- Am rămas fără floricele. Cine vine cu mine pentru a face altele? 

Vocea Amandei captează atenția tuturor. Arată spre bolul gol.

- Singură nu poţi să te duci? 

Întreabă neinteresat Derek. Amanda îi aruncă o privire urâtă.

- Vreau să-mi țină cineva de urât. 

- Du-te cu Izabella. 

Amanda îmi aruncă și o privire urâtă. Nu mă las mai prejos și îi ofer aceeași privire. Pare surprinsă de gestul meu.

- Pot veni și eu cu voi. 

Se bagă Luke. Știu că face un efort să ne țină pe amândouă pașnice. După cearta pe care au avut-o acum două zile, lucrurile între ei au devenit mai diferite.

- Nu e nevoie să vină şi Izabella. Spune Amanda zambind forţat.

Luke ridică dintr-o sprânceană, iar Amanda oftează. Femeia asta se pricepe la dramă. Cred că și Luke s-a săturat de mica ceartă pe care o purtăm de fiecare dată când una dintre noi deschide gura. Mă irită la culme Amanda. Mereu are ceva de obiectat în privința fiecărui lucru pe care îl fac.

- Haideți! 

Luke se ridică de pe canapea și o ia înainte. Plec în bucătărie. O simt în spatele meu pe Amanda. Nu aș fi venit cu ei. Dar nu îmi convine să îi las singuri. Chiar și pentru un timp scurt. Când ajungem în bucătărie Amanda bagă o pungă de floricele la microunde și așteptăm cu toții să se facă.

- Iubitule, ce ai zice dacă am face nunta mai devreme? Cum ar fi în ianuarie? 

Amanda se întoarce spre Luke cu un zâmbet. Tresar când aud cuvântul nuntă. Să o facă mai devreme? Nu m-am gândit că are să grăbească treaba. Credeam că o vor face mai târziu de martie.

- De ce te grăbești atât? Întreabă Luke.

- Dar tu de ce nu te grăbești? Nu ești nerăbdător să îți devin soție? 

Ea se apropie mai mult de el. Buzelor lor aproape se ating. Nu mai pot vedea încă un sărut. Am să înnebunesc în stilul acesta. Mă uit prin jur. Împing o furculiță, ce era pe masă, și aceasta cade. Zgomotul produs îi distrage pe cei doi înainte să se poată săruta.

- Ups! 

Spun și mă aplec să iau furculița de pe jos. Blonda de lângă Luke se uită din nou urât la mine.

- Ai făcut-o intenționat. Se revoltă ea. 

- Ce să fac? 

- Ai văzut și tu asta, nu?  

Vorbește de data asta cu Luke. El expiră zgomotos. 

- Da, a scăpat o furculiță. Nu înțeleg ce ce te enervezi-