My boss ~ Luke Hemmings

Capitolul 16

            Sunt inca cu ochii pe acest hotel. Hotelul Pearl care ar fi trebuit sa fie de 3 stele.... Dar nu prea arata ca unul de atat de multe stele.

Lucian: Sunteti bine, doamna? Ma intreaba cand vede ca stau in masina in timp ce el imi tine deschisa usa de 5 minute. Fara sa ii spun nimic, ies din masina si intru increzatoare in hotel. Ma indrept spre receptie si vad o alta acritura cu un zambet fals pe buze.

Receptionista: Buna ziua! Cu ce va pot ajuta?

Eu: Vreau sa vorbesc cu seful tau. Zambetul ii dispare si isi tuguie buzele alea cu prea mult luciu pe ele.

Receptionista: Draguta, nu ai voie sa vorbesti cu seful decat daca ai o reclamatie.

Eu: Trebuie sa il intreb despre un fost angajat, Luke, asa ca o sa ma duci la seful tau, tonul meu devine considerabil mai amenintator.

            Am simtit o mana calda pe umarul meu si ma intorc brusc pornita sa ii dau un pumn acelei persoane. Dar rasuflarea mi-a fost taiata cand am vazut persoana din fata mea. Un barbat inalt, imbracat in negru, cu un tricou cu nirvana pe el si niste pantaloni stramti, avea cateva tatuaje pe brat, parul brunet, ochii de un ciocolatiu atat de cald si frumos, buzele... Ce naiba tot fac eu aici. Imi scutur capul cand imi dau seama va ma holbam la el. Bine ca nu aveam gura deschisa. Tipul chicoteste putin, dar se potoleste rapid cand vede privirea mea nervoasa.

Tipul: Am auzit eu bine, sau vrei sa aflii mai multe despre Luke Hemmings? Avea o voce usor ragusita, dar in acelasi timp calda. Neah, tot mai dragut era Luke. DOAMNE CE TOCMAI AM ZIS? Cred ca tocmai imebunesc.

Eu: Asa este. Il cunosti? A inceput sa rada lasandu-ma pe mine intr-o confuzie completa.

Tipul: Daca il cunosc? Este cel mai bun prieten al meu. Am simtit o usurare la acest mic detaliu. Telefonul imi intrerupe orice gand. Cand citesc numele lui Luke de pe ecran un fior imi trece pe sira spinarii. Raspund fara ezitare incercand sa nu tremur.

Eu: Alo?!

Kyle: Sefa, unde sunteti? Ught, e Kyle, am crezut ca e Luke... Nervozitatea crescand considerabil.

Eu: Kyle, ce cauti cu telefonul lui? Spun sperand ca isi da seama la ce ma refer.

Kyle: Nu conteaza asta acum. Trebuie sa vii urgent, starea i s-a agravat. Am ramas socata de atitudinea lui, dar si mai socata de vestea si panica din vocea lui. Inchid telefonul si imi aduc aminte unde sunt.

Eu: Tu, trebuie sa vii cu mine... ACUM! Spun spre bietul baiat care acum desi pare ingrozit porneste cu mine. Receptionista ramane cu cara cascata in urma noastra. Imi venea sa na duc sa ii dau o palma, dar m-am abtinut de la aceasta dorinta.

Tipul: Apropo ma cheama Calum. Dar ce e atat de... Cuvintele parca i s-au oprit in gura cand a vazut masina. Cine naiba esti tu? Regina?

Eu: Pe aproape, acum intra si taci. Spre spital. Si repede, nu ca data trecuta, daca nu vrei sa fi concediat, ii spun lui Lucian dupa ce ma asigur ca si Calum a intrat in masina.

Calum: Poate sa imi explice si mie cineva cine esti tu si unde ne grabim asa?

Eu: Sunt sefa prietenului tau care acum este la spital in stare foarte grava.

Calum: Ce dracu! E tot ce poate spune.

***

            De data asta am ajuns mai rapid. Pe drum am reusit sa ii spun lui Cal ce are prietenul lui si cum are nevoie de semnatura unei rude. Am cazut de acord sa zica ca e fratele lui si stai putin. Deruleaza inapoi. Cumva lui Calum i-am spus Cal? Cum de s-a ajuns la asa ceva?? Sa revenim.

            Am intrat in spital si am ajuns rapid in fata salonului. Erau asezati pe scaunele din fata Kyle si Emily, amandoi fiind la fel de abatuti.

Eu: Ce s-a mai intamplat? Kyle isi ridica privirea, parca de abia acum mi-ar fi simtit prezenta.

Kyle: Luke inca nu s-a trezit si trebuie operat cat mai rapid posibil. El cine este? Spune aratand spre Calum.

Calum: Umm... Sunt Calum cel mai bun prieten al lui Luke si voi pretinde ca sunt fratele lui ca sa pot sa dau semnatura aia idioata si sa-l operaze odata. Oricum suntem ca fratii.

          De undeva din stanga noastra s-a auzit o usa, facandu-ne pe toti sa ne uitam spre ea. Dupa usa apare doctorul cu niste foi in mana.

Eu: Perfect. Calum semneaza foaia si o sa il operati pe Luke. Medicul nu ma baga in seama si se indreapta spre Emily de parca eu nu as fi existat. Jur ca daca nu trebuia sa il opereze pe Luke il omoram cu propiile maini.

Doctorul: Ce ruda este?

Emily: Fratele.

Doctorul: Stii consecintele operatiei, nu? Spune acum spre Calum care pare foarte confuz.

Calum: Nu... Exista si consecinte?

Doctorul: Da, de aceea imi trebuie semnatura dumneavoastra. Poate paraliza, sa aiba pierdere de memorie sau in cel mai rau caz sa moara in urma acestei operatii. Gura lui Calum s-a largit considerabil.

Eu: Bine, bine, acum ca stie tot putem semna si sa-l operam?

Calum: Nu vreau sa semnez.

---------

Hey lume! Sper sa nu ma omorati, dar imi place sa va las in suspans. Si drept scuza ca v-am facut sa asteptati atat, o sa incerc sa mai scriu un capitol in saptamana asta... Sau ce a mai ramas din ea... Amm bine, bine, astazi. Si inca odata va rog sa lasati comentarii sa aflu si eu ce ganditi despre aceasta carte cam prost scrisa si gandita :( Pwp ❤