A învăța să te joci cu focul (+18) - boyxboy

Capitolul 13

~Și totuși, poate ai dreptate.~

~

Fata își strânge haina pe ea, privind încăperea din sediul poliției. Își mușcă buza și își frământă degetele, în timp ce încerca să își abțină lacrimile.

—Imediat vor veni, Eliza, îi zâmbesc încurajator si ea expira lung.

Fata încercă să zâmbească. Parul de un saten deschis îi curge peste umeri, în timp ce un polițist se apropie de noi. Mă privește scurt, apoi își mută privirea asupra fetei.

—Am comunicat cu părinții ei, vor veni imediat. Cat despre răpitori, am trimis un echipaj de poliție. Am încercat să nu anunțăm nimic, sperăm ca ii vom lua prin surprindere, mă anunță bărbatul și își aranjă geaca de polițist.

Își șterge cutele de pe haini și zâmbește scurt, trecându-și degetele prin păr încordat. Era la fel de șocat de ce tocmai s-a întâmplat precum mine.

—Apropo, înțeleg că îți este dificil, însă dacă ne-ai spune ce ți-au făcut, ar fi mai ușor pentru anchetă, se coboară la nivelul ei.

Polițistul părea de o vârstă cu mine, se observa neexperiența si faptul că era încordat non stop, însă totuși încerca să ajute cum poate, iar asta era de apreciat.

Mă îndepărtez puțin de cei doi, deoarece nu voiam sa deranjez cazul prin ceva. Mă apropii de saten, care mă privea insistent de câteva minute bune deja.

Îmi întinde un pahar de cafea, iar când duc conținutul fierbinte la buze, mă pot bucura, în sfârșit, ca am scăpat de aroma amăruie de la cafeaua de la magazin.

—Apropo, nu mai avem atât de mult de mers până ajungem. Presupun ca undeva la 20 km? Oricum n-am reușit să cumpăr sau sa închiriez case sau apartamente, deci cred că 1-2 zile vom mai sta la hotel, mă anunță plictisit, iar eu murmur un răspuns sec.

Îmi aranjează câteva șuvițe pe frunte, în timp ce un căscat îmi părăsește buzele. Mă simțeam lipsit de putere, iar ochii mi-se închideau periculos. Cumva, mai aveam puțin și adormeam direct pe podeaua oficiului.

Mă amuză ca deși trecuseră peste 20 de ore de când Xander era treaz, arăta fresh. Poate era de la cafeaua sau poate avea un metabolism mai bun decât al meu, însă eram gelos. Voiam doar sa dorm acum.

Ne atrage atenția în momentul în care ușile se deschid cu putere, iar în încăpere năvălesc o femeie și un bărbat trecuți deja peste anii tinereții, deși nu puteam nega că s-au păstrat ambii binișor.

Femeia plângea, în timp ce fuge și o îmbrățișează pe Eliza, strângând-o puternic la piept. Bărbatul avea un zâmbet proaspăt pe buze, coborându-se la nivelul șatenei.

—Eliza, Eliza, puiul mamei, ce ti-au făcut? Întreabă continuând să plângă femeia.

Până si asistentele medicale păreau ușor bulversate, însă încercau să își păstreze firea calmă.

—Sunt bine acum, șopti fata și chicoti vag. M-au salvat doi bărbați care m-au auzit, le răspunse si le face semn spre noi doi.