Cuvintele din ochii verzi

IX - O nevoie ce sperie

„Cel mai puternic bărbat poate fi înghițit de o simplă gropiță din obrazul femeii.” - Grigore Vieru

***

— Ce-ai făcut? Te-ai sărutat cu șeful tău? Și de ce îmi spui abia acum, nesuferito?

Iris îi făcuse semne disperată Lidiei să vorbească mai încet, ca să nu audă mama ei. Însă aflarea unui asemenea lucru, o șocase și o făcuse pe prietena ei să nu-și poată stăpâni glasul.

— Bine, scuze! Vorbesc mai încet. Dar trebuie să îmi povestești tot. Cum s-a întâmplat? Ce ai simțit? Cum este să te sărute un bărbat ca și el? Cum a fost să-i simți barba aia? Cum a fost să simți atât de aproape trupul acela de titan și mușchii de pe el? Pe unde te-au atins palmele lui mari, pentru că sigur te-au atins, nu? Trebuie să te...

Iris îi astupă gura Lidiei, convinsă fiind că aceasta ar fi continuat la nesfârșit cu acea cascadă de întrebări. După ce se eliberă, prietena ei îi ceruse din nou, cu mai puțină vervă, să-i ofere măcar câteva amănunte. Iris nu doar că se înduplecă, dar avea și nevoie să vorbească cu cineva despre acest lucru. Alesese scrisul pentru a comunica cu ea, din cauza faptului că Lidia încă nu era o cunoscătoare atât de bună a limbajului semnelor, iar ceea ce urma să povestească cerea unele semne noi pentru ea.

— Nu mă întreba cum s-a întâmplat, pentru că nu știu. Tot ce pot să-ți spun este că și acum am senzația că a fost un vis, că așa ceva nu are cum să fie real, că totul a fost dintr-o lume paralelă. Îți jur că nu credeam că un simplu sărut te poate face să simți... atâtea lucruri, să te simți așa.

— Nu sărutul te-a făcut să simți că plutești în alt univers, ci bărbatul care te-a sărutat. Eu ți-am zis că se uita la tine, în pub-ul de rockeri, de parcă te dezbrăca cu privirea. Dacă te-a sărutat cu aceeași pasiune cu care te privea, îmi dau seama cam de ce fel de sărut ai avut parte. Oricum, bărbatul ăsta este tare bizar și, observându-l la restaurant de câte ori vine să mănânce, m-am convins că este din alt film, din altă epocă, din alt univers. De oriunde, dar din zilele noastre sigur nu este. Parcă ar fi un bărbat care nu a luat contact prea mult cu civilizația și a rămas un sălbatic care se poartă ca atare, chiar și atunci când se apropie fizic de o femeie cred că se lasă condus doar de instinctele primare. Bănuiesc că asta este explicația pentru modul în care te-a sărutat. Iris, te-ai gândit vreo clipă că dacă te-a sărutat în felul acela, în ce fel ar face dragoste cu tine, sălbaticul ăsta? Dumnezeule, tu îți dai seama cum face dragoste un bărbat ca și el?

Iris o plesni peste umăr pe prietena ei, făcând-o să înceteze cu acele fantezii, care nu făceau altceva decât să o rușineze.

— Bine, gata tac, pudico! îi zise Lidia, amuzându-se de ea. Ah, ce mi-ar plăcea să afle cretinul ăla de David că șeful tău te-a sărutat! Îți dai seama că și-ar băga unghia în gât? Pentru că nebunului ăstuia uriaș nu are ce să-i facă. Pe el nu-l intimidează cu profesia lu' tac-su. Șefului tău nu-i este teamă de tatăl lui David, ca toți ceilalți. Mai ales că ți-am povestit, că l-a aruncat în perete cu tot cu scaun și era pornit să-l snopească cu bătaia, dar a avut noroc că a intervenit doamna Victoria.

— Te rog, nu-mi aminti de el. Și așa de vreo două zile îmi tot trimite mesaje că vrea să vorbim. Și tot insistă, deși lipsa mea de răspuns ar trebui să-i dea de înțeles că nu vreau să vorbesc cu el, scrise Iris cu o expresie a feței plină de dezgust ce o surprinse pe Lidia, când realiză că prietena ei nu mai pare atât de afectată de cele întâmplate în trecutul nu prea îndepărtat.

— Și pe mine mă întreabă de tine la restaurant, dar i-am retezat-o de fiecare dată. În fine, hai să nu vorbim despre idiotul ăsta. El, pe lângă șeful tău, este o mămăligă de bărbat. Spune-mi ce s-a întâmplat după sărut! Ce ți-a spus? Ați vorbit?