37 - Dragoste sau ura?

239 10 3
                                    

O melodie sa ascultați. Și da, are legătură cu conținutul. Veți vedea!!!

Marinette pov
Încep sa mă tai pe tot corpul. Îl văd pe Adrien suferind. Dar totuși mă doare inima, mă opresc. Adrien încearcă sa mă oprească. Îmi ia cuțitul din mana. De ce nu mă lasă să mor? Dacă Lila este mai importanta?
Ad: În sfârșit. Ti-am luat cuțitul din mana!
Eu: Dami-l!
Mă întind dupa el dar sunt prea scunda. Încearcă sa mă atingă, dar încep sa fredonez ceva. Începe sa mă doară când cant.

"Nu mă atinge, nu mă atinge
Tu nu ești sincer
Tu demon, eu înger
Nu las nicio șansă să plâng
Închid inima, pe curând."

Repet de doua ori și Adrien începe sa plângă.

Ad: Nu spune asta! Ești Mari a mea!
Eu: Da-mi cuțitul sa termin ce am început.
Ad: Nu. Dacă nu te oprești mă sinucid! *arata cuțitul spre gatul lui*
Eu: Nu. Nu te mai prostii! Da-mi cuțitul!
Ad: Nu.
Îl pune aproape de gat.
Eu: Adrien, nu fa vreo prostie, dami-l! *îndrept mana spre el*
Ad: Dacă îți mai faci și o mica tăietură îmi înfig cuțitul ăsta direct în gat.
Eu: Nu. Nu fă asta! Opreste-te! Lasa-ma pe mine sa-mi iau viața, nu ti-o lua! Te rog, țin la tine! Știu ca nu mai rănit, a fost o greșeală, mă iubești, te rog nu-ti lua viața!
Ad: 1...2...3...
Eu: Bine, bine. Doar lasă cuțitul jos, atât iti cer! Nu îmi mai fac nimic, jur. Da cuțitul jos!
Da cuțitul jos și încep sa plâng. Îl iau în brațe și îi strang bine.
Eu/Ad: Sa nu mă mai sperii așa, niciodată! *amândoi la unison*
Eu: Tu ai vrut sa iti iei viața pentru mine! Iar eu pe a mea. Nu ar mai fi exista noi, nu ar mai fi existat buburuza și Motan Noir!
Ad: Cum ai putut sa te ranesti!
Ești plina de sânge.
Mă ia de mâini și mi le sărută. Atingerea lui este calda și fina.
Ad: Tu ești slăbiciunea mea Mari! Tu ești soarele meu. Tu ești tot pentru mine! Tu ești motivul obsesiei mele!
Eu: Tu ești viața mea. Universul meu! Te iubesc mult!!! *îl sărut și îmi răspunde la el*
Ad: Te iubesc și știi ca nu te-as trăda niciodată! *îmi ia capul în palmele lui*
Eu: Știu. 
Ad: Așteaptă aici. Aduc trusa de prim-ajutor. 
Eu: Bine.
Nu-mi vine sa cred ca era sa-mi iau viața! Eram la un pas. Și Adrien nu era mai prejos și el la fel ar fi făcut.
Mă așez pe pat. Sunt tare obosita! Mă doare unde m-am tăiat. Auci!
Mă bucur ca s-a rezolvat totul. Am încredere în el!
Vine cu trusa și începe sa mă panseze. 
E

u: Ssst! Mă doare!
Ad: Scuze.
După ce termina sa mă panseze, mă bandajeaza. Mă sărută dulce și pleacă după un pahar cu apa. Se întoarce cu unul și mi-l da.
Ad: Ti-ai mai revenit?
Eu: Da. Sunt ok.
Ar trebui sa plec.
Ad: Ok. Te conduc!
Mă duce acasa și ei intru în brutărie. 
Mm: Ce-ai pățit, draga mea? Se ești bandajata!??? *ingrijorata*
Tm: Marinette! Ești bine? *ingrijorat*
Eu: N-am nimic. Sunt foarte bine! *zâmbesc forțat fiindcă mă doare*
Îl iau în brațe strâns. Mă despart din îmbrățișare. Urc în camera mea. Tikki iese. Mă cuprinde cu brațele ei micuțe.
T: Mi-a fost așa frica! Sa nu mă mai sperii așa Marinette! Ca Te Omor!
Eu: As vrea sa văd cum o faci cu mâinile tale micuțe. *îmi bat puțin joc de ea*
T: Uite așa. *începe sa mă gadile*
Eu: Gata. Gata. Ai învins! *zic și o îndepărtez cu mare grija*
T: E timpul sa dormi. S-a innserat!
Eu: Ok, mama!
Începem sa chicotim.
Adorm instant. Am avut o zi grea.

Trrrrrr trrrrrrr
Ahh! Alarma afurisita! Opreste-te ca te dau drecu! Of, alarma naibii!
Mă ridic din pat și spun cuvintele magice.
Eu: Tikki, transformarea!
Mă transform și plec din camera mea, închizând geamul.
Merg spre Turnul Effelle. Când ajung mă pun pe metalul rece.
Simt o mana pe umerii, tresar și din instinct îl pun la pământ. Tresare de durere. Mă uit și îl văd pe Motan Noir/Adrien.
Eu: Scuze, iubitule!
MN: Chiar trebuia sa mă pui la pământ. *se ridica de pe jos*
Îi întind mana și mi-o sărută.
Eu: Seducător la fel ca în totdeauna!
MN: Da. Și la fel se frumos! *îmi face cu ochiul, iar eu chicotesc*
Eu: Da. Și foarte amuzant. *de data asta eu îi fac cu ochiul*
MN: Frumos, salut!
Eu: Frumoasa replica.
Ne așezăm pe metalul rece și eu îmi pun capul pe umărul lui.
Eu: Încă nu-mi vine sa cred ca ne-am am aflat identitățile și ca tu ești Adrien și ca ai aflat cine sunt și ca...
Nu mai apuc sa mai zic nimic ca mă sărută. Ii răspund la sarut și devine unul destul de pasional.
Ne despărțim din sarut din cauza lipsei de aer. Mă ia de talie și mă lipește de metal. Eu îmi pun mâinile la gatul lui. Începe sa mă sărute sălbatic pe buze și îmi sărută fruntea și obraji. Atât îi permite costumul.
Eu: Gata. Poate ne vede cineva!
MN: Și sa ne vadă. Tu ești iubita mea, eu sunt iubitul tău, suntem un cuplu, știe toată lumea asta mi-a scăpat ceva? *începe sa enumere mult și bine pana rămâne fără degete*
Eu: Nu. Doar ca tu ești pervers și nu vreau sa vadă lumea ce vrei sa faci!
MN: Ție frica?
Eu: Nup. Pot sa te mai manipuleze pe degete.
MN: Mai vedem.
Plec mai departe de el și mă simt ciudat, nu știu ce am. Cred ca mă simt rău de la tăieturi. 
MN: My Lady este bine?
Eu: Da. N-am nimic.
Iau o gura mare de aer și îmi revin. 
Eu: Patrulam? 
MN: Sigur ești bine? Tăieturile alea te-au afectat?
Eu: Nu am nimic. Nu se observa prin costum, oricum.
MN: Bine, sa mergem.
După ce patrulam îmi întind yoyo-ul și când vreau sa plec amețesc și cad.
Simt doua brațe care mă cuprind. Este Motan. M-a prins. Nu m-ar lasă să cad. Este pisoiasul meu!
MN: Ți-e rau Bugabu?
Eu: Nu stiu. Adică cred ca stresul de azi m-a afectat.
MN: Te duc acasă. 
Eu: Bine.
Ajungem acasă la mine și zic cuvintele de detransformare. 
Mă uit și văd ca bandajele nu mai țin, îmi curge sânge.
MN: Ești mai frumoasa fără costum! *face o fata perversa, de parcă ar vrea ceva*
Eu: Ești mai pervers cu costum. Adrien nu este așa ca tine! Cine esti ți și ce i-ai făcut lui Adrien al meu?
MN: Calmeaza-te, Mari a mea! Eu sunt. Decât ca în stare perversa! *își arata muschii*
Îmi dau ochii peste cap neinteresata.
Eu: Da. Îmi place mai mult de tine așa ca Adrien.
Ad: Acum ești Mari Chat!
Eu: Acum sunt domnisoara Agreste!
Ad: Dap. Mari Chat!
Eu: Nu. Domnisoara Agteste!
Ia trusa de prim-ajutor și începe sa mă bandajeze.
Când termina se apropie din ce în ce mai mult de mine.
Eu: Hei! Întreci masura!
MN: Miau. Ce s-a întâmplat prrrinces?
Eu: Nu te apropia.
MN: Și dacă fac asta?
Eu: Fac asta. *iau o tigaie de sub pat și îi dau în cap, nu prea tare, nu vreau sa mă trezesc cu el în spital sau ceva. Este iubitul meu! Zici ca este 'pervers ul anului'
Ad: Auci! Ahh! De ce ai dat?
Eu: Ca sa-ti dai și tu seama cât de pervers ești Adrien!

Pam Pam Pam! 
Un capitol am!
Sper ca va place!
Dacă nu n-am ce face!
Marinette și Adrien doi porumbei
Oare ce se va întâmpla intre ei?
1317 de cuvinte.

Adrinette (Obstacolele iubirii) Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum