Adrinette (Obstacolele iubirii)

31 - Felix (partea a II-a)

Mă îmbrac cu hainele mele obișnuite și încerc sa-l trezesc pe micuțul meu, mâncăcios kwami.
Eu: Plagg, trezeste-te!
P: Nu mă trezesc, vreau sa mai dorm! *somnoros și moroconos*
Eu: Punem pariu?
Îi aduc o bucata mare de camamber.
Imediat o miroase și se ridica infigandu-si dinți micuți în ea.
O sa miros toată ziua a camamber!
P: Puturosenia mea! * cu gura plina*
Eu: Bine. Te las cu "iubirea ta". Mă duc sa iau micul dejun!
P: Du-te! Du-te!
Cobor jos la micul dejun. Tata și Felix deja erau acolo.
Eu: Neata!
Tm: Neata fiule!
F: Neata, vere!
Mă așez la masa.
Tm: Ce decideți sa faceți azi?
Eu: Pai, o sa vina Marinette aici.
Tm: Marinette?
Eu: Da. Este creatoarea pălărie aceeia care ai vazut-o, cea care ai ales-o s-o port.
Tm: Aceea Marinette!
Eu: Da, ea.
Tm: Cumva mai are și alte ținute făcute sau schițe? As vrea sa le văd când o sa-mi fac timp.
Eu: Da are. Ar fi grozav! Mari ar fi încântată!
F: Vreau s-o văd și eu pe așa zisa "Marinette". Despre care mi-ai spus "atatea".
Eu: O s-o vezi. Este talentata, creativa, minunata, are un simt al umorului bine definit și este atât de gingașă și prietenoasa dacă ajungi s-o întâlnești. Uneori este cam aiurita, dar asta îmi place la ea.
F: Cineva s-a îndrăgostit!
Eu: Felix!
Tm: Lasa-l sa zică! Cum adică te-ai îndrăgostit?
Eu: Ăăămmm...pai...eu...
Eu și cu Marinette suntem un cuplu! *sigur pe mine*
Tm: Cum? Și mie când trebuia sa-mi zici?
Eu: Îți spuneam dar...
Tm: Vreau neapărat sa o mai văd odata și sa o testez puțin, dacă este pregătită și ideala pentru tine!
Eu: Okkk...
O sa vina și poți sa vorbești cu ea. Tm: Deci ne-am înțeles. Azi la 12:00 fix. Cu niciunde minut întârziere sa fie în biroul meu!
Eu: Bine.
Ne ridicam de la masa.
Ii zic bodygardului meu sa mă duca la brutăria Dupain-Cheng.
Da din cap aprobator și mergem în aceea direcție.
După câteva minute ajungem.
Eu: Asteapta-ma aici! Vin imediat!
Da din cap și eu intru.
Eu: Bună ziua domnule și doamna Dupain-Cheng!
TM/MM: Bună Adrien! Ce te aduce aici? *la unison*
Eu: Am venit s-o iau pe Marinette!
MM: Este în camera ei.
Eu: Mulțumesc.
Urc scările și bat la ușă.

Marinette pov
Schitam ceva pana ce cineva bate la ușă.
Eu: Intra!
Ad: E cineva acasă?
Eu: Adrien! *îi strâng tare în brate*
Ad: Am venit sa te iau!
Eu: Unde?
Ad: La mine acasă. Tata a zis ca vrea sa te cunoască mai bine în persoana, ca vrea sa-ti vadă desenele și i-am zis ca suntem iubiți.
Eu: Cum? Adevărat?
Nu știu ce sa zic Adrien, dacă tatăl tău nu mă va plăcea? Dacă creație sunt slabe și nereușite?
Dacă va zice ca nu sunt potrivita pentru tine! *las capul în jos*
Ad: Gata, Mari! Ești o persoana deosebita, sigur te va plăcea!
Eu: Chiar crezi? *îmi ridic privirea*
Ad: Nu cred. Sunt sigur.
Eu: Ok. Stai sa-mi iau caietul.
Mă duc spre birou și iau caietul.
Adrien își incolaceste o mana intra mea și mă trage cu el.
Eu: Pa mama, pa tata!*le fac cu mana*
Ad: Pa doamna și domnule Dupain-Cheng!
Tm: Te rog Adrien. Zi-ne Sabin și Thom.
Ad: Ok.
Ieșim din brutărie, iar Adrien îmi deschide ușa de la limuzina.
Ce gentleman!
Intru înăuntru urmată de Adrien. Pornește mașină.
Eu mă joc cu degetele îngrijorată și speriata, dar totodată plina de emoții.
Ad: Ești Ok?
Eu: Da, poate, nu. Adică nu știu!
Ad: Of, bluemetto! Nu-ti mai face atâtea grijii sunt cu tine!
Eu: Mulțumesc.
Fără sa-mi dau seama ajungem.
Ieșim din mașină și intram în marea vila Agreste.
Wow! Ce mare este!
Na: Domnișoară Marinette! Domnul Agreste va așteaptă în biroul lui.
Eu: Mulțumesc.
Ad: Succes! Îți țin pumni!
Eu: Mersi.
Pășesc încrezătoare dar cu frica spre biroul lui rece și urias.
Oare cum poate trai Adrien o intr-o asemenea vila rece!
Bat la ușă și aud un intra.
Atunci intru. Acum e acum! Nu mai pot da înapoi. Hai Marinette! Hai Marinette!

Perspectiva Gabriel
Aud un ciocănit. Cred ca a venit domnișoară Dupain-Cheng.
II spun sa intre. Intra cam timida.
M: Bună ziua, domnule Agreste!
Eu: Bună ziua domnișoară!
Ai adus câteva creații?
M: Da. Pai defapt am adus tot caietul cu schite. Dacă nu va deranjează, m-am gândit sa alegeți dv. o creație, doua, trei care va plac!
Eu: Bine ai făcut. Le pot vedea?
M: Desigur.
Mi le înmânează.
Mă uit la fiecare și rămân surprins. Fata asta chiar este talentata! Fiul meu avea dreptate! Creațiile ei merita sa fie pe prima revista! Hmmmm...sa vedem.
M: Cum sunt? Va plac???
Eu: Domnișoară Marinette! Sunt impresionat de creațiile tale. Sunt minunate!
M: Cum? Serios? Nu glumiți?
Eu: Ți se pare ca am o fata amuzata?
M: Nu, nu. Mă scuzați!
Eu: Alt talent mai ai?
M: Da. Cântatul, fac balet de când mă știu și desenul. Cam atât!
Eu: Interesant.
Îl iubești cu adevărat pe fiul meu? Ti-ai da viață pentru el?
M: Ce întrebări sunt astea? Îl iubesc și îl voi iubi pana la moarte. Dacă ar fi în pericol n-as ezita sa sar în fata lui, dacă i-ar trebui transplant de inima și a mea ar fi compatibila i-as da-o ca sa trăiască. I-as da-o sa fie fericit! Niciodată nu as renunta la el!!!
Eu: Tu chiar îl iubești!?
M: Da, domnule.
Eu: Îl iubești atât de mult încât sa îl părăsești pentru a fi fericit cu altcineva?
M: Cum? Cum adică? Și Adrien mă iubește, nu m-ar părăsi!
Eu: Dacă ti-as zice sa renunți la el, ai face-o?
M: Cum? Nu. Îl iubesc și îl voi iubi mereu. Eu nu am ochii pentru altcineva.
Eu: Dar dacă ar fi pentru bine lui! Ai renunta la el?
M: Nu...nu știu. Dacă ar trebui as face-o pentru el, pentru bucuria lui!
Eu: Bine. Poți pleca. Și cât despre schițe, acestea vor rămâne la mine. Voi alege trei creații pe care le va purta o fata. Și trei pentru un băiat.
M: Mulțumesc, domnule. Nu o sa regretați!
Mă saluta politicos și pleacă.
Cred ca este potrivita pentru fiul meu. Dar tot nu-s sigur.

Felix pov
Adrien sta și o așteaptă pe Marinette cu sufletul la gura. Vreau sa știu cine este aceea fata de care s-a îndrăgostit varul meu. Ce fata ia picat cu tron inafara de buburuza desigur.
O sa aflu cine este și îi voi lua miraculosul. O sa-l înmânez însuși lui Hock Moth.
După atâta așteptare iese. Sa văd cine este aceasta fata.
Din birou iese o bluenetta cu ochi azuri. Este chiar drăguță!
O s-o i-o fur lui Adrien. Nu ca mi-ar pasa de ea sau ca m-am îndrăgostit, doar ca-l vreau pe Adrien la mila mea. Vreau sa-l văd suferind!
MU HA HA HA!!!
M: Am reușit! *îl îmbrățișează*
Ad: Ai văzut, bravo!
Se sărută. Blaahhh! O sa vomit! (Ce sa știi tu cum se simte iubirea! Ești fără scrupule nimeni nu te-ar iubi! În fine, scuzati ca vam retinut, dar nu mă puteam abtine! Sa trecem la poveste.)

O sa schimb coperta cărții fiindcă acestea si-a pierdut farmecul. Asta îmi place mai mult chiar dacă nu este cu Adrien și Marinette.
Bine, este cu ei transformați. Aceasta este:

Mie mi se pare destul de faină. Nu știu ce părere aveți voi. O voi schimba. Adică poveste rămâne la fel decât ca vreau sa schimb coperta.
1303 cuvinte.
XOXO!!!