Adrinette (Obstacolele iubirii)

47 - Nașterea

După alte 4 luni
Marinette pov
Au trecut 9 luni de când sunt însărcinată. Curent o sa nasc. Sunt atât de bucuroasa. Burta mea s-a mărit. De abia mă mai pot mișca. Mă bucur foarte tare! Relația mea cu Adrien merge perfect. Suntem împreună de aproape 5 ani. Nu mi-as imagina viața fără el!
În acest moment sunt pe canapea și mă uit la un fim de comedie alături de Adrien. Aproape se termina filmul. Nici nu-l terminam ca începe sa mă apuce dureri îngrozitoare. Cred ca mi s-a spart apa. Ahh!
Eu: Iubutule *huh huh* cred ca mi s-a spart apa! *huh huh*
Ad: O sa naști?
Eu: Da. Hai la spital! *spun și încerc sa respir ca sa mă calmez*
Mă ia în stil mireasa și mă duce spre madina. Mă pune înăuntru ai se pune la volan. Începe sa pornească mașină și accelerează.
Ad: Rezistă! Ajungem imediat.
Eu: Aaaaa! Calc-o! Nu mai rezist!
Ad: Imediat.
Accelerează și după câteva minute ajungem. Mă ia ai mă pune pe un scaun cu rotile și mă duce înăuntru. 
Ad: O sa nască! Un doctor, va rog!
Eu: Repede.
Mă duc câteva asistente și un doctor în sala de operații.

Adrien pov
Mari este dusa în sala de operații. Sper ca bluenetta mea sa fie puternica. II sun pe Alya, Nino și pe părinții ei sa vina.
După câteva minute de așteptat vin toți aici.
TM: Este bine?
MM: Este în sala de operații? 
TM: O sa avem nepoței.
MM: O fata și un băiat.
Al: Ce nume v-ati gândit sa le puneți?
N: Da, bro. Care?
Ad: Eu vreau ca fetita sa se numească Emma. Iar iubita mea vrea ca băiat sa se numească Louis.
Al/N: Emma și Louis. Ce frumos! *la unison*

După o ora
Aștept mai bine de o ora și nimic. Niciun semn de viață. Aștept cu sufletul la gura. Un doctor își face apariția.
Eu: Domnule doctor...copii...operația...iubita mea.
Emoțiile dau navala peste mine.
Dd: Calmati-va! Operația a fost un succes. A născut cu bine. Bebeluși sunt sănătoși și mamaica se odihnește.
Eu/Al/N/TM/MM: Ce bine! *toți la unison*
Eu: O pot vedea?
Dd: Veniți după mine, va rog!
Eu: Ok.
Merg dupa domul doctor și ajung în sala în care este Mari a mea.
Eu: Iubito, cum te simți? 
M: Sunt bine, iubitule.
Dd: Domnișoara a fost puternica. A tras mult. Bebelușii sunt bine și sănătoși. Nu avem probleme!
Eu: Ce mă bucur.
Doctorul ne lasă singuri.
II iau mana intra mea și i-o sărut dulce.
M: Emma și Louis sunt perfect sănătoși!
Un zâmbet îi apare pe fata.
Eu: Da. Datorita ție!
M: Cand o sa-i vedem?
Eu: Curând. 
Ușa se deschide și pe ea vine doctorul cu micile noastre comori. Cu Emma mititica și cu Louis dragutelul. Ii pune la Mari în brațe. Unul pe o mana, unul pe alta.
M: Awww! Sunt copilași mei cei dulci!
Îi sărută dulce pe amândoi. 
Eu: Comorile noastre. 
Dd: Vă las singuri. 
Eu: Mulțumim.
M: Mulțumim, doctore.
Pleacă iar eu nu îmi pot lua privirea de la minunatiile de copii. Încetul cu încetul deschid ochișorii. Văd ca micuța este înfășurată intr-o paturica roz și ca are ochii albaștri ca a lui Marinette. Vad ca micuțul este înfășurat intr-o paturica albastra și atat ochii verzi ca mine. Sunt adorabili! Copilași mei!
Sunt cel mai fericit tata!
Eu: Vreau s-o țin. 
M: Cu grija. Este încă micuța!
Eu: An grija la ea!
M: Ok.
Mi-o da și o țin în brate. O țin pe fetiță mea! Nu-mi vine încă sa cred ce se întâmplă!
M: Drăguțul meu. Cine-i drăguț?
Eu: Eu sunt.
M: Adrien!
Eu: Doar ziceam.
Începe sa plângă în brațele mele și eu îi legan.
Eu: Nu plânge, frumoaso!
După ceva timp se oprește din plâns. Începe sa plânga și Louis.
M: Gata scumpul mamei!
Îi leagăna și nu mai plânge. Se oprește din plânsul acela adorabil.
Mai stău ceva timp și i-o pun mamei în brațe. După câteva minute adormim amândoi. Eu pe canapea și Marinette cu cei mici.  După câteva minute mă trezesc.

După o zi
Marinette pov
Azi plec cu comorile mele acasă. Mă îndrept cu Louis în mașină, iar Adrien cu Emma. Ne urcam în mașină și pornim spre casa.
După ce ajungem în casa noastră.  Ați citit bine! Casa noastră, care este aproape de fosta casa lui Adrien, intram înăuntru.
Urcam în camera noastră și îi așezăm pe micuți în culcusuri.
Mă pun în pat extenuat și adorm instant. După câteva ore mă trezesc. Observ ca este seara.
II alăptez pe micuți și îi las cu menajera noastră care este si bona, de încredere Ashley. Este o femeie de 30 de ani. Bruneta, cu ochii căprui. Foarte drăguță, înțelegătoare, harnica și buna la suflet.
Cobor jos la cina și observ ca masa este frumos aranjata. Cu petale pe lângă scaune, o lumânare în mijloc, cu șampanie și cu doua porții de spaghete. Desigur nu pot lipsi tacâmurile. 
În fata mea îl văd pe Adrien cu un trandafir in mana.
Eu: Wow! Ce romantic!
Ad: Pot fi și romantic, dar și pervers.
Eu: Cuminte...pisi!
Zic și mă așez. Adrien îmi trage scaunul ca un gentleman ce e.
Se așeza si el. Începe sa mâncăm spaghetele. După ce le terminam ne uitam adânc unul în ochii celuilalt.
Eu: Cine a făcut cina?
Ad: Bucătarul personal...
Eu: Dar i-am dat liber azi!
Ad: Nu mai lăsat sa termin. Bucătarul tău personal, adică eu.
Eu: Mersi, iubi!
Ad: Orice pentru tine.
Eu: Și un sărut?
Ad: Cum sa nu.
Ne sărută și ne despărțim sin sărut. Strângem masa și urcam la copilași.

Bună tuturor! Sper ca va place acest capitol. Cred ca o sa mai fie maxim 5. SE VĂ TERMINA CARTEA. SUNTEȚI CEI MA ÎI TARI! Va iubesc! Acum n-o luați cu sentimente. Am glumit! XOXO în aer!