ʀᴏᴏᴍᴍᴀᴛᴇꜱ | ᴛᴀᴇᴋᴏᴏᴋ

『20』

Namjoon parcă mașina în fața unei cabane din lemn luminată de multele reflectoare atașate de ea. Fiind aproape iarnă, întunericul se lăsase deja de câteva ore, stelele strălucitoare formând o imensă pătura care acoperea cerul nocturn.

- Am ajuns, spuse cel de la volan.

Jungkook ieși repede din mașină și trase aer curat în piept.

- Mi-a înțepenit fundul în mașina asta, spuse cel mic.

- Stai să vezi cum se simte după ce ți-ai tras-o toată noaptea! îi zise Jin.

- Nu vreau să știu ce ați făcut noaptea trecută voi doi.

- Vă mișcați ca niște melci, le spuse Taehyung, care stătea cu fundul pe capota mașinii lui Yoongi și fuma o țigară. Jungkook își dădu ochii peste cap. A fost minunat timpul petrecut în mașină datorită absenței lui Taehyung.

Namjoon, ignorând vorbele blondului, scoase bagajele din portbagajul mașinii. Le dădu celor doi cu care a fost, iar el luă plasele cu cumpărăturile făcute în acea zi. Se asigură că a încuiat mașina și i-a condus pe băieți până la intrarea în cabană.

El fu primul care a intrat, fiind urmat și de ceilalți. Aprinse luminile, iar băieții rămăseseră surprinși. Livingul era destul de mare și frumos amenajat. Două canapele, una mai mare și una mai mică și un fotoliu, toate cenușii ,având în mijloc o măsuță albă de cafea. Pe peretele din fața acestora se află un șemineu care urma, bineînțeles, să fie folosit. În cealaltă parte a încăperii, o masă cu opt scaune stătea chiar lângă peretele format în întregime din sticlă.

Jungkook se uita uimit în jur. Și aceasta este doar prima cameră pe care o văzuse. Nu se aștepta la așa ceva. Credea că va fi o cabană simplă și mică. De fapt, toți cinci credeau asta.

Părinții lui Namjoon era bogați, aceștia deținând un lanț de restaurante destul de scumpe aflate în multe orașe din Coreea de Sud.

Chiar dacă părinții lui au mulți bani, el tot lucrează, nevrând să trăiască pe banii acestora și dorind să le dovedească că poate să se descurce singur. A învățat la cel mai bun liceu din Seul și și-a dorit să-și continue studiile, astfel înscriindu-se la facultatea pe care și-a dorit-o din toată inima, cea de arte.

Namjoon prefera să țină pentru el adevărul despre familia sa, dorind să arate că are o viață modestă, singura persoană care știe despre asta fiind iubitul său.

- Bun, începu blondul, sunt patru dormitoare, deci unul va dormi singur.

- Eu dorm cu Yoongi! strigă Jimin și se lipi de cenușiu.

După fețele lui Namjoon și a lui Jin se înțelegea că și ei doi vor dormi împreună.

- Nu e corect, spuse Jungkook.

- Nu pot dormi fără Namjoonie, îi zise Jin celui mic.

- Ok, fiți atenți. Sunt trei bețișoare. Unul este mai mic decât celelalte două. Cine îl alege va dormi singur, le explică Namjoon.

- Dacă nimeresc din nou cu ăsta în cameră, jur că mă întorc pe jos acasă! zise șatenul.

- Am făcut două ore cu mașina, cât crezi că o să-ți ia pe jos? îl întrebă cel ce ținea bețișoarele, iar Jungkook își dădu ochii peste cap.

Namjoon ținea bețișoarele strânse în pumn și păreau egale. Fiecare a apucat cate unul, iar el le-a lăsat. Jungkook s-a uitat repede la Hoseok și Taehyung ca să vadă cine îl are pe cel lung. Brunetul i-l arătă, iar cel mic răsuflă ușurat.