Seria ,,Destin sau coincidență"- Pasiune interzisă (+18) vol.4

Capitolul 12-Partea 1

Patrick

Cu ajutorul lui Max am reușit să aranjez apartamentul și să pregătim toate cele necesare pentru petrecerea Hannhei. Aș fi vrut să fim doar noi doi, dar după întâlnirea cu Nick, am luat o decizia care sincer, dacă era vorba de o altă fată, nici prin gând nu mi-ar fi trecut să o pun în aplicare.
Toți membrii familiei au ajuns și contat că apartamentul este neîncăpător. Înainte să ajungă fetele, trebuie să am o discuție cu părinții mei, informându-i în legătură cu planurile mele.
— Unchiule, o să-i fur pentru câteva minute!
Le fac semn alor mei să mă urmeze în noul meu birou.
— Patrick, ești bine, puiule?
— Da, mamă. Haideți să luam loc.
Eu și mama ne așezăm pe canapeaua din piele, în timp ce tata a preferat fotoliul.
    — Vă servesc cu ceva?
   — E perfect așa, fiule.
—Tată, încă de când am început să conștientizez ce înseamnă să trăiești, mi-am dorit să fiu ca tine. Nu ai fost doar părintele meu, în tine găsind mereu un sprijin de nădejde. Te-am văzut ca un model și încă nu mi s-a schimbat această perspectivă. Am văzut cu ochii mei iubirea ce i-o porți mamei, și zi de zi îi arăți că sunteți suflete pereche. Mama îmi cunoaște povestea și cândva ți-o voi spune și ție. Nu am vrut niciodată să te dezamăgesc, chiar dacă am făcut-o atât de des.
     Mamă tu îmi știi secretele și mă simt împlinit sufletește că am reușit să mă destăinui ție. Mă simt împăcat cu mine însumi, și pot să-ți spun în aceste momente, că am reușit să fac pace cu trecutul . Înainte de a vă spune de ce v-am chemat aici, vreau să afle și tata întreg adevărul. Când vom ieși pe această ușă, voi privi doar spre viitor și voi trăi la maxim prezentul .
     — Fiule, cum eu nu te-am judecat, nici tatăl tău nu o va face!
—Totul a început în ultimul an de liceu. Tată, atât tu și mama îmi știți comportamentul din aceea perioadă. Alcool, femei, petreceri , aceasta reprezentau lumea mea. O lume pe care mi-aș fi dorit să nu o cunosc niciodată ! Iubeam să merg la petreceri, mai ales că eu si Max eram în centrul atenției, fiind cei mai buni jucatori din echipa de baschet . Max mai era și căpitanul, iar acest lucru îi oferea mai multe benefici. La una dintre petreceri am cunoscut-o pe Abigail și m-am îndrăgostit iremediabil de ea. În spatele unui chip frumos, se ascundea un demon. Acest lucru descoperindu-l mult mai târziu . Am crezut că și ea simte aceleași lucruri pentru mine, dar m-am înșelat . Știi că între Christobal și Chad Davies a fost mereu o ură, pe care nu am înțeles-o niciodată . Eu și Chad am fost buni prieteni până când mi-a arătat un filmuleț cu Abigail și el când întrețineau relații. Fiind toți în aceeași echipă, nu aveam secrete între noi. Țin minte și acum ziua aceea.  L-am lovit atât de rău, încât dacă nu erau verișorii mei și coechipierii , acum aș fi zăcut în închisoare . Am crezut că îl trucase, doar să mă despartă de ,,iubita mea". Mi-am pierdut prietenul pentru o femeie de nimic. Toate aceste lucruri se întâmplaseră după ce ne-am întors din vacanța avută în Franța . Am continuat să fiu împreună cu Abigail, încercând să-i arăt zi de zi iubirea ce i-o port. Neavând poziția noastră socială i-am oferit tot ce avea ea nevoie. Știi când ați zis voi că v-au dispărut banii aceea? E doar vina mea! Văzuse la una din colegele ei o geantă pe care ea nu și-ar fi permis-o niciodată . Deja cheltuisem banii pe care mi dădeați voi în fiecare lună, și știind unde îi țineți de obicei pe restul , i-am luat , dându-mi seama mai târziu că nu am procedat corect. Mi-e rușine de comportametul meu de atunci . Totul merge perfect, așa credeam eu, iubirea orbindu-mă. La petrecerea de aniversare a lui Max și Chris, am mers împreună cu ea. Țin minte și acum... Casa de vacanță era decorată numai cu lumini, creându-se o atmosferă de club . Valuri mării se spărgeau de stâncile ce adăposteau iahturile mai marilor conducători ai lumii. Muzica răsuna în difuzoare, iar barul cu shoturi fusese atracția serii.  Am pierdut-o din vedere pe Abby pentru câteva minute, cât timp fusesem să împrumut o țigară de la Max. Am început să o caut peste tot și mare mi-a fost surprinderea când am găsiți într-unul dintre dormitoare cu Taylor, un coleg de a lui Chris de la universitate.  Am iertat-o fiind toți era prea amețiți , alcoolul punându -ne capac . Dacă mi-aș fi dat seama cine era cu adevărat , nu aș fi ajuns să mă pun în genunchi în fața ei, cerându -o de soție . Nu a acceptat niciodată, preferând să plece cu un bărbat mai mare decât ea. Unul care i-ar fi putut fi tată! Atunci am conștientizat că banii pot schimba omul. Poate a fost mai  bine să iau atunci palma aceea de la viață, decât să fiu lângă o femeie care nu a valorat iubirea mea sinceră, preferând avuția. Am un singur regret, că a murit înainte de a-mi confirma dacă copilul ce îl purta în pântece era al meu, al bărbatului cu care plecase sau al altuia. Poate dacă nu se urca în aceea mașină acum ar fi trăit . Dacă aș fi știut de copil, nu o lăsam să plece, dar am aflat târziu de la o prietenă de a ei, cu care m-am întâlnit din pură întâmplare. Sunt nopții în care aud glasul unui copil care strigă ,,tata" și mă trezesc cu gândul la ființa aceea nevinovată, care nu a avut șansa de a vedea lumina zilei . Din cauza uneia ca ea, am refuzat să mă îndrăgostesc din nou și să văd o femeie, doar ca pe o simplă distracție . Dar acum, totul s-a schimbat de când în viața mea a intrat Hannah . M-a făcut să văd lumea cu alți ochii. Cred că pe Abigail nu am iubit-o niciodată ! În schimb, ce simt acum pentru Hannah nu pot descrie în cuvinte. Poate este prea devreme, dar știu sigur că ea este aleasa.
      Îmi șterg lacrimile, în timp ce brațele părinților mei mă cuprind într-o îmbrățișare strânsă .
     — Vă iubesc atât de mult!
     — Băiatul meu ...
     — Vreau să o cer în căsătorie ?
    — Pe Hannah? Când ?
    — Azi.
     — Ești sigur de decizia luată ?
    — Mai sigur ca niciodată !
    — Cred că a venit momentul să mă despart de el.
Observ cum mama își dă jos de pe mână inelul de logodnă, punându-l în palma mea .
     — Mamă, e al tău !
     — Fiule, ești unicul meu copil. Acest inel e moștenire de familie de la bunica ta. Acum a venit timpul să-l poarte viitoare noră a familiei Johson. Am încredere în tine că vei lua decizia corectă! De abia aștept să-mi dați vestea că voi deveni bunică.
     — Mamă, dacă nu acceptă?
     — Băiete, privește-o în ochii și vei găsi răspunsul .

*

Ușa apartamentului se deschide, prima care intră fiind Rebecca cu gemenele . Max se duce în întâmpinarea lor, luând-o pe una dintre ele în brațe.
Totul aerul mi se oprește când o văd pe Hannah. Rochia de un roșu sângeriu i se mulează perfect pe corp. Sandalele cu barete aurii îi lungesc picioarele și primul gând este cum s-ar simțit prietenul meu în goliciunea ei. Părul și la prins într-un coc dezordonat și de abia aștept să fim doar noi doi, să mă bucur în întregime de ea.
— Unchiule Patrick, ce stai ca Mutulică! Uite ce frumoasă e mătușa Hannah! Haide să-i dai un pupic sau te rușinași?
Când credeam că am scăpat de Nemilos, copia lui în miniatură a ridicat stindardul și nu se lasă mai prejos. Așa tată , așa fiică!
Mă îndrept cu pași grăbiți către ele, numărând în gând de la 1-10, poate așa bătăile inimii mi s-or tempera. Daisy îi dă drumul mâinii iubitei mele și îmi face semn să mă aplec la nivelul ei.
Îi sărut obrăjorii, în timp ce ea se joacă cu firele mele de păr, crescute peste lungime.
— Să ai grijă de ea! Dacă nu, vei avea mari probleme cu mine!
— Da, să trăiți !
Daisy fuge în brațele bunicului ei, lăsându-mi cale liberă înspre frumoasa mea.
— Bună!
— Bună!
— Iubito, ești foarte frumoasă!
— Mulțumesc! Patrick putem vorbi?
— Haide în biroul meu!
— Aș vrea ca toți ce sunt de față, să asculte ceea ce vreau să-ți spun.
Încă din prima clipă, când am făcut cunoștiință cu această familie, am observat că loialitatea stă la loc de cinste. Sunt conștientă că niciodată nu mă voi ridica la standardele acestei familii, dar acest lucru nu cred că mă face mai puțin bună pentru Patrick. Poate nu am bani, familie sau o carieră de succes, dar am o inimă! Îl iubesc din tot sufletul meu pe acest bărbat ! Da, Patrick! Te iubesc! Mi-a fost frică să recunosc, deoarece trăiesc încă cu teama că toate persoanele pe care le iubesc, le voi pierde într-o zi. Dar vreau să risc! Știu că tu nu mă vei lăsa să cad.
Îmi șterg lacrimile, înainte să fiu văzut. Buzele noastre se găsesc, șoptindu-i printre sărutări un Te iubesc!
Cred că acum este momentul potrivit.
Mă așez în genunchi, scoțând din buzunarul sacoului inelul .
— Hannah Spencer, vrei să fi soția mea?
— Da!Da! Da! De o mie de ori da!
— Te iubesc, iubito!
— Te iubesc!