Seria ,,Destin sau coincidență"- Pasiune interzisă (+18) vol.4

Capitolul 11- Partea a II-a

Chad

    O ating și nu îmi pot da seama dacă este chiar ea, sau imaginația mea îmi joacă feste. Am așteptat-o zile la rând, sperând că își va face curaj să vină.  Dacă îmi va accepta propunerea, nu o voi mai lăsa niciodată să plece. Ea este regina, dar pe tabla mea de șah, eu fac regulile. Rațiunea îmi spune să fac un pas înapoi, dar inima nu mă lasă! De ce mereu pierdem în defavoarea iubirii?
    — Iubito, nu pot să cred că ai venit! Am crezut că visez când te-am văzut! Doamne, cât de fericit m-ai făcut!
    — Chad, spune-mi că nu am greșit să accept propunerea ta!
—Vreau să trăim clipa!
—Dacă nu te pot iubi? Sunt atât de multe obstacole ce se interpun între noi!
—Îți voi arăta eu calea! Te voi face să te îndrăgostești de mine în mai puțin de o lună!
— Ce te face să crezi că vei reuși?
— Privirea ta, îngeraș! Doar brațele tale pot stinge focul ce mocnește în interiorul meu. De cât timp am așteptat o iubire adevărată! Știu că mă pronunț înainte să ne cunoaște mai bine, dar inima mea nu mă înșeală . Când ai intrat în viața mea, mi-am simțit din nou inima bătând.
— Dacă mai stăm mult aici, vom pierde avionul! De abia aștept să cunosc acest oraș! De când așteptam să ajung și în Londra!
    — O să avem timp să vedem tot ceea ce îți dorești. Timp de o luna vom cutreiera prin toate orășelele acestei țări.
    — O lună? Și eu care credeam că stă maxim o săptămână.
     — După ce am aflat că așa zisul tău logodnic este atât de mult timp plecat, am schimbat și eu planul inițial. Știu că nu-l iubești! Vom avea timp să vorbim despre toate, când vei avea suficientă încredere în mine.
     — Tu sigur ești de pe această planetă? Ești prea bun pentru vremurile acestea!
    — Dragostea poate schimba omul.
    — Mi-e frică, Chad!
    — De ce, iubito?
    — Dacă niciodată nu voi mai fi atât de fericită ca acum?
     — Atâta timp cât suntem împreună, nu te gândi la ce este rău! Vreau să ne bucurăm doar de prezent!
Îmi presez buzele de ale ei, bucurându-mă de dulceața lor. Vocea angajatei de la aeroport mă oprește din a gusta și mai mult din ea. O voi învăța să mă iubească, și să-l uite pe puțoiul acela.  Mâinele noastre se împletesc și pornim spre poarta A.

***

     Drumul a fost unul obositor, dar a trecut prea repede. Niciodată nu m-am simțit atât de relaxat, chiar și atunci când avionul a întâmplat turbulențe.
   — Iubito, ce vrei să facem astăzi?
  — Te superi dacă mâncăm ceva, apoi ne odihnim?
  — Cum m-aș putea supăra pe tine? Pentru mâine am eu un plan.
   —Da?
   — Da, iubito! Dar e strict secret! De abia aștept să îți văd reacția!
   — Chiar nu vrei să-mi spui? Ești rău, iubitule!
   — Cum mi-ai spus?
    — Nu știu!
    — Așa faci acum! Bine, îngeraș! O să mi-o plătești!
O ridic în aer, învârtind-o .
    — Chaaddddd...Ce crezi că faci?
   —  Shttt! De azi încolo, eu impun regulile! Iubito, vreau să te iubesc!

Renata

Cu fiecare minut ce trece simt că mă îndrăgostesc. Cum voi putea scăpa de Caleb, ca să fiu împreună cu el? Nu vreau să-l rănesc, dar știu că asta voi face. Aleg să trăiesc o viață nefericită, decât să i-o pun pe a lui în pericol.
    — Iubito?
    — Hmm...
   — Ce este cu tine? De cinci minute vorbesc singur. Ți-am greșit cu ceva? Simt că orice fac, nu e bine.
   — Chad sunt doar obosită! După ce mă voi odihni, voi fi iar eu.
    — Mașina ne așteaptă în parcare. Cei care se ocupă de eveniment ne-au pus la dispoziție cele necesare.
    — Ce eveniment ?
    — Ups! Am uitat să-ți spun...Am câștigat premiul pentru Cel mai tânăr antreprenor. Poimâine va fi gala de decernare a premiilor. Voi fi cel mai norocos bărbat de acolo, fiind însoțit de cea mai frumoasă femeie.
     — Îmi vine să te omorî!
     — De ce, iubito?
    — Cum voi merge cu tine, când eu nu mi-am luat nicio rochie elegantă la mine?!
     — Poți merge și într-un sac, tot mândru mă voi simți.
     — Știi ceva, domnule Davies! Tu și cu mine mâine, vom merge în căutarea unei rochii. Și să știi: sunt tare dificilă.
    — Iubito, ai noroc! Am o prietenă aici, care sigur ne va ajuta.
     — Ce prietenă? E vreo fostă de a ta?
     — Ai ghicit!
      — Tu îți bați joc de mine! Cum să mă duci la o fostă de a ta.
      — Am glumit! Ești cumva geloasă?
      — Geloasă? Eu? Ți se pare!
      — Nu ai de ce, îngeraș! O cunosc de când eram copii. Niciodată nu a fost mai mult, decât o prietenie între noi.
Chiar sunt geloasă? Cât am mai vorbit, cu Caleb, cât a fost plecat , niciodată nu l-am întrebat cu cine ieșea sau unde. În schimb, acum simt teamă de al vedea cu altă femeie. Mintea mea o ia razna și singurul vinovat e Chad Davies!

    Drumul până la hotel l-am parcurs în liniște, admirând frumusețea acestui oraș. Poziționat în centru Londrei Grand Hotel, îmbină rafinamentul, eleganța și măreția Epocii Victoriene. Totul pare rupt din basmele citite în copilărie. În salonul de la intrare, devenit Recepție, tronează un imens candelabru încrustat cu mii și mii de diamante sub forma unei lacrimi. Nuanțele de bej și negru predomină. Și dacă aș fi cel mai aprig client, nu cred că aș găsi vreun defect.
Cât timp Chad discută cu doamna de la recepție, îmi aprind telefonul pentru a verifica dacă am fost căutată în acest timp. Nimic! Halal familie mai am! Încă nu am aflat nimic de Raquel. Sper că nu a pățit nimic. Nu am fost niciodată apropiate, dar totuși este sora mea.
Gândurile îmi sunt întrerupte, atunci când mâna lui Chad se așează pe umărul meu.
— Iubito avem o mică problemă! Va trebui să împărțim aceeași cameră. Am încercat să discut cu ei, dar toate sunt ocupate. Nu trebuie să-ți faci grijă, voi dormi pe canapea!
—Ți-a spus cineva că ești bărbatul perfect?
— Nu sunt perfect! Fiecare om are câte un defect. Lumea mă poate condamna că m-am îndrăgostit de persoana greșită, dar niciodată nu te va putea scoate din inima mea.
— Chad?
— Da, iubito!
— Meriți să știi adevărul.