Capitolul 16- Partea I

746 86 30
                                    

Patrick

      De două zilele nu am mai dat pe acasă, problemele de la club mă depășesc. Cum dracu contabilul meu a reușit să mă fure în tot acest timp, când eu mereu controlam  fiecare raport ?
     Îmi verific încă odată telefonul, observând ora târzie. De abia aștept să îmi strâng în brațe soția! Zilele acestea am neglijat-o, de multe ori uitând să o sun. Cred că a venit timpul să mai angajez personal competent, care să mă ajute și să îmi scurteze munca.
Încerc să o apelez, dar în zadar. Vroiam să o întreb dacă vrea să-i cumpăr ceva. De cele mai multe ori, cumpărăturile le facem împreună, dar cum am absentat, nu știu dacă a fost fără mine.
Au trecut aproape două luni de când suntem împreună, două luni în care am învățat că iubirea este mai importantă decât toate lucrurile materiale pe care le-am obținut până la această vârstă .

      Opresc în dreptul florăriei, cu speranța ca doamna Caroline să nu fi închis. Aleg să merg fără umbrelă, lăsând picăturile de ploaie să-mi îmbrățișeze trupul.
Ușă florăriei este închisă, dar lumina ce vine din depozit mă face să bat în ușă. Cu pași mărunți, doamna Caro vine înspre mine, zâmbetul ei molipsitor a frânt multe inimii cu mulți ani în urmă.
— Băiete, intră mai repede! Doamne, să vezi ce o să răcești !
— Bună seara, doamna Caro! Sunt bine! Ploile lunii mai îmi curăță sufletul .
— Ce îți face soția?
— Sincer, nu știu ! Nu am mai dat pe acasă de două zile. Am avut câteva probleme cu contabilul meu.
— Tu te auzi ce vorbești ? Cum să o lași singur, mai ales că sunteți proaspeți căsătoriți! Băiete, băiete, ai nevoie de un buchet dintre cele mai mari. Astfel, ascultă la o babă trecută prin viață, o să dormi pe canapea sau mai rău pe parchet .
Vorbele doamnei Caroline m-au pus pe gânduri. Dacă acest lucru mă așteaptă acasă! Am făcut-o de oaie, de această dată!
     — Hai să alegem câteva flori! Dacă te-ai privi acum într-o oglindă, nu te-ai recunoaște! Ești mai albă ca varul.
    — Doamna Caro, am dat-o rău în bară!
    — Dacă te iubește, și știu sigur că o face că am văzut în ochii ei, te va ierta!
    — Nu o pot pierde! O iubesc atât de mult !
    — Ce te-a schimbat această tânără, băiete !

***
— Vom alege trandafirul roșu, ca element principal. Aceștia sunt prin excelență florile iubirii. Când mă gândesc la cuvintele ,,Te iubesc!", aceste flori îmi accentuează ideea. Totodata reprezintă iubirea veșnică, pasiunea și înțelegerea. Supranumită și ,,floarea seducției" Orhideea, va da aranjamentului nostru eleganță și rafinament. Aceste flori simbolizează iubirea adevărată, și sunt apreciate de majoritatea doamnelor. De jur împrejurul buchetului vom folosi Alstroemeria, florile de cea mai mare eleganță. Aceste flori reprezintă loialitatea și devotamentul, două dintre Ingredientele ce fac iubirea mai puternică pe zi ce trece. Cred că este cel mai frumos aranjament făcut în toți acești ani!
— Doamna Caro, aveți un talent înnăscut! Vă mulțumesc! Cât vă datorez ?
— Nimic, fiule! Cucerește-o! Azi ai învățat o lecție, ce te va însoți de-a lungul vieții : Iubire trebuie trăită zi de zi!
 
***
      După un drum de douăzeci de minute ajung acasă. De data acesta aleg să parchez mașina în parcarea subternă a complexului unde locuim .
     Iau cu delicatețe buchetul de pe scaunul pasagerului, nedorind să-l distrug. În casa scărilor e atât de liniște, toți vecinii adăpostindu-se de furtuna ce pusese stăpânire pe întreg orașul.
   Liftul urcă atât de repede, iar sunetul că am ajuns la etajul meu, îmi provoacă atât de multă tensiune. Am o senzație stranie că ceva rău s-a întâmplat.
    Bat de trei ori în ușă, dar niciun răspuns. Caut prin buzunarele sacoului cheia, găsindu-o într-un bun sfârșit.
Caut întrerupătorul, dorind să fac lumină, întunericul umbrind întreaga încăpere. Mă lovesc de măsuță de cafea, locul ei nefiindu-i aici.
— Să-mi fut!
Reușesc să aprind becul, ochii mei încercând să se obișnuiască cu lumina.
—Iubito, am ajuns acasă!
Nici un răspuns. O dormi de la această oră? Mă duc în dormitorul nostru, realitatea lovindu-mă. Haine împrăștiate, valizele noastre de călătorie, carnetul meu de cecuri, toate sunt împrăștiate în întreaga cameră.
A plecat !
Poate e acasă la părinții mei. Fug ca un nebun în living, telefonul meu rămânând în haina ce o avusesem pe mine.
Mă lovesc a doua oară de măsuța de cafea, dar de data aceasta toate obiectele ce se află pe ea, cad jos. Mă aplec să le ridic.
Încă o palmă peste față de la viață...un test de sarcină. O să am un copil?
Deschid unul dintre plicuri și rămân stupefiat când constat că este contractul semnat de mine chiar în ziua când o scăpasem de fratele ei. Cum dracu am fost atât de orb, încât să nu văd condiția impusă de acesta?
   ,, Cumpăr virginitatea domnișoarei Hannah Spencer, în schimbul a un milion de dolari, ce se vor vira în contul xxxx"
       Dacă îl prind pe Nick, îl omorî cu mâna mea! Sigur la citit și ea. De data aceasta sigur am pierdut-o .
     Deschid și al doilea plic, în care se află o scrisoare.  Lacrimile îmi brăzduie chipul, de la primul cuvânt .

Dragul meu,

Când vei citi aceste rânduri eu nu voi mai fi lângă tine pentru ați oferi răspunsuri, alegând să plec. Nu pot să te privesc în ochii ce cândva mă făcuseră să mă îndrăgostesc de tine. Dacă am ales să plec, nu înseamnă că nu te-am iubit sau că nu te iubesc. Am ales să te las liber în speranța că vei găsi fericirea alături de o persoană care te va face să o iubești . Am aflat de ce te-ai însurat cu mine...
Poate destinul mi te va scoate în cale din nou, dar vom fi doar doi străini, ce se iubiseră cândva. Ai fost trecut, îmi ești prezent, dar și viitor. Rodul iubirii ce am simțit-o pentru tine crește în pântecul meu. Când mă voi simți pregătită, îl vei cunoaște. Nu știu de ce, dar simt că va fi băiat! O să-i povestesc în fiecare zi de bărbatul cu ochi ca picăturile de ploaie și părul ca umbrele întunericului .
      Nu te condamn pentru alegerea făcută! Am învățat că ura nu aduce nimic bun. Mi-am iertat fratele , așa că te iert și pe tine!
     Într-o altă viață îți voi spune mai multe, dar acum un simplu te iubesc este de ajuns.
     Ai grijă de tine, iubirea mea!
    Te iubim!
   
                                  Hannah& Omiduță

Lovesc cu pumnul în masă, sângele meu lăsând amprenta pe aceasta. Nici nu-mi mai pasă de durerea ce o simt.
Dacă până acum am crezut că nimic nu mă va doborî, scrisoarea aceasta a fost lovitura ce mi-a pus capac. Nu pot să mai respir... Cât de prost am fost, că am pus pe primul loc clubul, în locul soției mele ! Omiduță... o să avem un copil. Un copil al meu și al ei. Trebuie să o găsesc de îndată . Dacă a pățit ceva? Gândurile îmi zboară la fratele ei. El e singurul vinovat de această situație. Trebuie să ajung de îndată acasă la el. Unde să se ducă, dacă nu în aceea casă?
Am nevoie de sfatul mamei. Ea este singura care mă poate înțelege.
Formez numărul de telefon al acesteia, așteptând să-mi răspundă. Chiar dacă este o oră târzie, mama este mereu acolo, pentru mine.
Glasul ei somnoros mă face să conștientizez că am trezit-o din somn. Mă abțin să nu plâng, dar fără rost .
— Puiul mamei, ce s-a întâmplat ? Plângi ?
— A plecat, mamă...
— Cine ?
— Hannah împreună cu Omiduță .
— Cum să plece? Cine mai e și Omiduță? Nu am întâlnit niciodată acest nume.
— Copilul nostru ...
— O să fiu bunică? Mark, Mark trezește-te ! O să fim bunici, bătrâne! Ai dat de dracu!
— Patrick explică-ne ce s-a întâmplat . Te dau pe difuzor, ca să audă și tatăl tău conversația noastră.
Încep să mă confesez părinților mei și sper din tot sufletul să mă ajute, chiar și cu un simplu sfat.
— Băiete, venim la tine! Liniștește -te! Nu îți faci niciun bine dacă te stresezi.
— Dacă nu îi găsesc, mai bine mor!

Seria ,,Destin sau coincidență"- Pasiune interzisă (+18) vol.4Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum