Lia

3K 208 7
                                    

-Iubire, am ajuns, imi sopteste Mike in ureche.
Ma alint ca o pisica si deschid ochii.
Un miros de acasa imi invadează narile si zâmbesc.
-Bine ai venit acasa, imi zice el.
-Home sweet home!
Afara deja se întuneca, insa eu vad clar toată strada. Un fior de bucurie ma traversează si nu credeam ca cineva se poate simți atât de bine intr-un loc.
In casa, luminile sunt stinse si e absolut ciudat dat fiind ora 18.
-Nu e nimeni acasa?intreb.
-Se pare ca nu, răspunde el la fel de încurcat.
Imi las poseta pe masa si pornesc spre sufragerie. Aprind lumina si.... wooow!!!
-Surpriiiizaaaaaaaa!!!!!!
Închid ochii si ii deschid din nou, crezând ca visez. Colegii si prietenii mei se afla aici,inghesuiti in toate locurile posibile: dupa canapea, pe jos, dupa mobila. Pe tavan sunt atârnate baloane pe care scrie "Happy Birthday", iar in jurul mobilei este o panglica "Sweet 18"
-Cred ca a lesinat, aud un glas.
Mike se apropie de mine si imi Inchide gura, astupand-o cu un sarut.
Incep sa zâmbesc si casc din nou gura. Mike începe sa rada si ma invita înăuntru.
-Dacă o tii asa, va trebui sa te sarut toată noaptea, zice el.
-De unde Știați ca e ziua mea?si amintindu-mi ca o singura persoana stie, am ridicat un deget si toată lumea a tăcut. A, stati. Mike? Ai ceva sa imi spui?
-Depinde,zice el.
Il lovesc cu pumnul in brat si începe sa rada.
-Cu plăcere, zice el.
Incep sa rad si eu, si ma inrosesc, amintindu-mi a sunt in centrul atenție.
-Va multumesc, dar zau, nu trebuia.
-Prostii, se aude Jess de undeva din bucătărie. Încearcă sa-i opresti pe membrii familie Mencer!
Incep sa rad si sa ii imbratisez pe toti, iar ei imi urează rând pe rând la multi ani.
-Sa începem, deci! Striga Mike si muzica incepu sa răsune in toată casa.
Mia ma ia de brate si începem sa ne distram. Ce am sa-i fac eu lui Mike. Doar i-am spus ca nu ma simt comod când primesc ceva fara sa merit sau sa fac ceva la schimb. Trebuie sa găsesc ceva.
Muzica răsuna din ce in ce mai tare si ma simt ametita, probabil din cauza diferenței de ora.
Dupa o ora si șapte parteneri de dans, ma duc spre bucătărie sa iau ceva de băut, insa mi-as fi dorit sa nu fac asta.
Undeva,in coltul bucătăriei, doi tineri vorbeau si mi se părea ca am intrerupt ceva. Ma apropii de frigider iar ei par ca nu ma vad. Uitându-ma prin intuneric, recunosc fata lui Mike si ma înfior. Nu,nu,nu,Alli! O fi vreo verișoara!! Nu își răsuceste suvitele de par pe un deget si zambeste într-una.
Incerc sa ma concentrez pe ceea ce fac,insa nu reușesc si scap sticla din mana, spargandu-se in mii de bucati. S-a dus spionajul meu. Mike ma privește iar ochii ii strălucesc de la luna plină de afara.
-Alii,esti bine?
Mike se repede sa ma ajute,dar il opresc cu un deget.
-Sunt bine. Mi-era doar sete.
-Cumde nu te-am văzut intrând?
Probabil pentru ca erai prea ocupat sa vorbesti cu ea? Dar ma multumesc doar la a ridica din umeri. Mike privește mizeria din jur si apoi pe mine.
-Nu te misca.
Si pleacă. Probabil s-a dus sa aducă mopul, insa mie mi s-a pus un nod in gât si o piatra pe suflet. Fata aceea ma privește si o privesc si eu. Nu înțeleg ce e cu ea. Parca era vorba ca Mike nu ar face niciodata asa ceva. De ce nu m-a prezentat dinainte? Si de ce stau pe întuneric?
-Ea este Lia, imi explica Mike intrând in bucatarie. Lia, ea este iubita mea, Alli.
Lia ma privește atent si imi zambeste.
-Incantata, zice.
Dau din cap, încercând sa imi tin dispretul departe de fața mea proasta.
-E aici ca sa ma ajute cu o problema, continua Mike iar Lia își îndreaptă spatele.
Dau din cap si il privesc pe Mike întrebător. Își fereste privirea, fiind atent la cioburi. Ma crede proasta? Ah,stai. Poate chiar sunt.
Dupa ce mizeria e curatata, ma întorc sa iau o sticla de suc,insa Mike mi-o ia înainte.
-Sa nu te ranesti iar.
-Nu m-am ranit,zic.
Mike ma privește întrebător si ma simt a cincea roata la caruta. De ce? Așteaptă sa plec?
-Lia, mersi de ajutor, zice si se îndreaptă spre ea.
Nu pot decat sa privesc scena ce se desfășoară in fata mea.
-Cu placere,zice. La zece?
Mike ma privește.
-Da, la zece.

"Okkkkkey, capitolul e un pic mai scurt datorită lipsei de timp.
Am si eu o curiozitate: ce credeți ca va urma? "

Dacă ai ști...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum