Dacă ai ști...

Fragil

Imi repet in minte :"nu te ambala" Nu te ambala!!!
O doamna inalta,stilata si îmbrăcată absolut superb vine drept spre noi. Poarta o rochie cu mânecile din dantela,neagra,tocuri cui si parul aranjat frumos intr-un coc. Machiajul ii scoate in evidentă trăsăturile fetei,iar când se apropie, un miros puternic de parfum umple camera. Il sărută din aer pe Mike, si cu gesturi elegante,se îndreaptă spre mine.
-Nu ma prezinți prietenei tale?
-Defap....
-Buna ziua,doamna Mencer,spun încercând o abordare calma. Sunt Alli, prietena lui Mike.
Mama lui Mike întinde mana ei, cu unghiile bine lucrate si imi strânge cu doua degete jumătate din mana mea. Își retrage mana si se uita de sus la fiul ei.
-Ce cauti aici,Miky?
Mike se strâmbă la auzul poreclei si își îndreaptă spatele,parca ar fi gata de lupta.
-Nu sunt Miky,sunt Mike. Si sunt aici cu treburi, nu aveam de unde sa știu ca vei fi in acest hotel. De fapt,habar nu aveam unde esti.
Mike pare vizibil enervat si deranjat de prezenta ei.
-De ce nu ai dat nici un semn de când ai plecat?
Mama lui Mike se uita in jur,sperand ca nimeni nu a auzit ceva ce ii poate afecta Reputația.
-Hai sa ne asezam.
-Da,"mama", hai sa ne asezam,accentueaza Mike cuvântul.
Ma simt in plus.
-Eu ma întorc in camera,spun. Va las sa vorbiti.
-Nu,Alli. E ok,si eu voi asista diseară la o confruntare. Ia loc. Si,doar ca sa stii,nu o cheamă Mencer. Numele mamei mele este Freed.
Dau din cap si ma asez.
-Mike,nu vreau scan....
-Știi ce vreau eu? Raspunsuri,se rasteste Mike. Vreau Răspunsuri. De ce l-ai lăsat pe tata singur si bolnav sa se descurce cu un adolescent? De ce,daca tot ai plecat,nu ne-ai ajutat de la distanță? De ce, dacă tot ai plecat,nu ai vrut sa mai auzi niciodată de mine?
Mama lui pare la fel de calma,ceea ce ma enervează. I-l iau pe Mike de mana,iar el ma strange cu putere.
-M-am recasatorit,raspunde intr-un final mama lui. Ma indragostisem prea repede de Kent, iar tu ai venit prea repede. Am încercat sa va ajut,insa nu era ceea ce doream. Așa ca l-am înșelat pe tatăl tau cu Chris. Chris e un om de afaceri, iar el vrea bani si femei frumoase. Iar eu vreau o viața fara griji.
-Miriam,nu poți pur si simplu sa uiti de noi,zice Mike.
Chris? Om de afaceri? Miriam? Ce nu se leagă? Si, boom,dintr-o data, se face lumina in creier.
-Esti căsătorită cu tatăl meu? Esti asistenta lui?!
Miriam nu pare afectată de vorbele mele,doar își pileste unghiile.
- Dacă tatăl tau e cumva un om de afaceri pe nume Trew,atunci asta e viata.
Ridic din sprânceană si o privesc cu discret.
-De aceea ai spus ca tata nu are nici un copil? Ca te are pe tine? Sunteți căsătoriti?
-Nu inca,insa astept momentul.
Privesc in jur cu dispret,si observ cum un domn cu fata îmbătrânită de stres se apropie si o sărută pe Miriam. Ridica privirea spre noi si rămâne mut.
-Buna.....tată.
Tata se uita in continuare impasibil la mine.
-Ali...ce faci aici?incearca el sa spună.
Își lărgește cravata de la costum. Mereu l-am văzut așa.
-Credeam ca Miriam ți-a spus. Astăzi seara urma sa ne vedem. La ora șase?
Tata se uita derutat la Miriam.
-E adevărat?
-Iubitule,spune ea si ii aseaza o mana pe umăr. A spus ca e Alli Trew,iar singurul copil e Elexa Trew. Am considerat o înscenare.
-Si de ce nu m-ai chemat?
-Erai in ședința.
-Ți-am spus ca atunci când suna un membru al familiei sa ma anunti,oriunde as fi?
Miriam tace si se bosumfla,mai rău ca un copil mic.
-Alli...nu-mi vine sa cred ca esti aici.
-Nici mie,zic Degustată.
-Nu știu ce sa zic....
-Nu trebuie sa zici nimic,spun. Cred ca deja ai zis destul. Eu nu fac parte din familie. Acum,Elexa e fiica voastră. Înțeleg de ce nu va pasa,la nici unul dintre voi.
Ma ridic si ma uit la Mike.
-Hai in camera,zic.
Mike se ridica si ma insoteste,insa tata ma prinde de mana.
-In nici un caz,nenoroci ce esti!urla Mike si el si ii desprinde mana de pe a mea. Sa nu o mai suni si tu,zice si se întoarce spre mama lui,sa nu ma mai cauti.
Se opreste si începe sa rada.
-Nu ca si cum ai fi avut intenția.
Ma întorc si pornesc liftul,iar Mike ma apuca după mijloc.
-esti bine?
-Surprinzator,da. Puțin nervoasa.
-La fel,zice si ma sărută pe frunte.
Liftul se dechide si se Inchide in urma noastră si odată cu el o electricitate începe sa pluteasca.
Mike se apropie de mine.
-Ți-am zis ce frumos arati astăzi?imi sopteste la ureche si ma înfior.
Imi apropii buzele de ale lui si ma strânge in brate,buzele lui explicându-le pe ale mele.
-Ce dor mi-a fost de Sărutul asta,zice.
Ușile liftului se deschid si ma trage de mana,zambind.
Intram in camera si ne trântim amândoi pe pat,chicotind.
-Cea mai bizara zi,zic.
-Categoric.
Ma întorc spre băiatul din dreapta mea si ii zâmbesc. Mi-a fost alături la bine si la greu in atât de puțin timp. Sentimentele mele pentru el s-au amplificat si ar fi cazul sa știe si el asta, mai ales ca el mi-a zis ca ma Iubește. Ma apropii de el,avand emotii,insa nu imi e teama de vreo respingere. Imi plimb degetul pe spinarea lui,iar își întoarce fata spre mine,ramanand in continuare in aceeași poziție.
-Ai fost lângă mine când am plans,spun si il sarut pe spate.
Ai fost lângă mine când am ras,spun si il sarut inca o data,urcand in sus. Ai fost acolo când mi-a fost mai greu,cand m-am destăinuit. Ai fost acolo când nimeni altcineva nu a mai fost. Ai devenit prietenul meu când ma așteptăm cel mai puțin. Ai devenit iubitul meu când nu simțeam ca meritam.
Mike se întoarce si ma ia in brate,incercand sa ma sărute.
-Te iubesc,Mike. Te iubesc cu adevărat.
Mike Inchide ochii si ma sărută dulce,dulce de tot,luand asupra lui toată durerea de mai devreme. Deschid ochii si ceva ud imi picura pe fata.
-Nu plange,ii zic.
Mike își ascunde fata in parul meu si nu știu dacă plânge in continuare.
-Știu ca pare penibil,incepe el. Dar cuvintele spuse acum mi-au ajuns la inima,si parca a dezghețat-o. Esti așa fragila,o fiinta pura pe care nu o merit. Si auzind cuvintele ieșind din gura asta,spune si ma saruta,simt ca aparțin cuiva. Te iubesc,Alli.
Si asa,lumea din jurul nostru dispare. ...