Capitolul 17 - „ Dar mie îmi plăcea cel roșu"

972 36 6
                                    




Ariana mă sună în continuu, dar parcă nu-mi mai surâde așa de mult să merg în club. Ares a adormit și doarme prea frumos pentru a-l trezi să mergem. Îmi trec încă o dată fugitiv ochii peste ecranul telefonului lăsându-l înapoi pe noptieră. Îmi las și eu capul pe pernă cu gândul de a adormi. Mă întorc cu spatele la Ares, întinzându-mă pentru a stinge lampa de lângă pat. Rămân în aceeași poziție până ce îi simt brațele încolăcindu-se în jurul meu, mă trage mai aproape lipindu-mă la propriu de pieptul lui ce emană o căldură nemaipomenită. Îmi așez și eu una dintre mâini peste a lui, adormind în cele din urmă.


***


Sunt trezită din somn de vocea Arianei ce turuie în continuu de câteva minute bune. Îmi ridic capul din pernă așezându-mi micile șuvițe de păr ce-mi acoperă jumătate din față. Cu privirea pe care o ațintesc către ea nimeni nu ar vrea să fie privit.

— Ce cauți la ora asta aici? întreb frecându-mă la ochi.

— Aseară te-am sunat în disperare, am crezut că ai pățit ceva, așa că am decis să vin să verific, răspunde ridicând din umeri nepăsătoare.

— Și cum ați intrat în apartament? întreb mutându-mi privirea către Juliet.

— Știi ai o chestie numită ușă, mă ia Ariana la mișto.

— Știi, îți cam trebuie cheie ca să intri pe ea, încep și eu cu ironii.

— Era descuiată, aud vocea lui Alessandro.

Auzindu-l pe el, analizez toată camera uitându-mă după Ares care se pare că nu este prezent. Oare o fi plecat? Întrebarea mi-e spulberată când îl văd în dreptul ușii cu două căni de cafea în mână. Poartă o simplă pereche de pantaloni scurți, posibil ai fratelui meu. Îi analizez fiecare părticică a corpului fără să ratez vreun detaliu, părul lui este ud și îndreptat în toate direcțiile semn că nu a ieșit de mult timp din duș. Vine către mine, dându-mi cana de cafea și plasându-mi un sărut fugitiv pe buze.

— Am ratat noi ceva? întreabă Alessandro ridicând o sprânceană în semn de confuzie.

— Am îmblânzit demonul, răspund chicotind.

— Și încă cum, adaugă sorbind o gură de cafea.

Mă întorc către el privindu-l urât, obținând un surâs din partea sa. Ariana mă privește mult mai întrebătoare decât restul din cameră. Cred și eu, cu câteva ore înainte voiam să-l bag la pușcărie, iar acum îmi face cafeaua de dimineață. Amuzant, nu-i așa? Nu m-aș fi gândit ca un pui de mafiot să servească la pat o polițistă ce nu l-a băgat la răcoare.

          — Te-ai culcat cu el? întreabă Juliet dintr-o dată.

          Întrebarea ei mă lasă fără cuvinte, știam că de obicei este directă, dar nu mă așteptam să fie chiar așa de directă. Pe Ares îl bufnește râsul și îi face semn lui Alessandro să iasă amândoi din cameră. Îl urmăresc cu privirea până ce ușa ne desparte. Îmi îndrept ochii către Juliet ce mă privește încruntată și cu mâinile în sân așteptând un răspuns din partea mea ce se pare că nu mai vine.

          — Deci ai de gând să ne spui ce s-a întâmplat aseară aici? întreabă de data asta mai ușor.

          — Da, am făcut-o, răspund uitându-mă la unghii.

          — Ai de gând să ne spui cum s-a întâmplat asta? Ieri erai perfect convinsă că tu vrei să-l bagi la pușcărie, iar azi aflăm că ți-ai tras-o cu el, rostește Ariana uitându-se pe geam.

Jocul Pasiunii: Shoot MeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum