Police of lost Angels

O vacanta bine meritata

||Capitolul 36||

PERSPECTIVA CELESTIEI

- Ce naiba face nebunul ăla? Întreb când văd că masina lui Nate mai are putin și intră în parapet. Deodată o mână iese pe geamul șoferului aratând degetul din mijloc.

Apuc telefonul apelând-o pe Evelyn.

Conversație telefonică

- CE NAIBA FACE NATE? Dacă vrea să se sinucidă să o facă fără voi în mașină.

- Ma claxonat unu.

- Poftim? Întreb începând să râd.

- Ma claxonat unu și nebunu asta era sa intre in parapet pentru ai arata degetul din mijloc.

- Fata da gelos e.

- Stiiiuuu.

- Hai că vorbim, vezi să nu te omoare.

- Bine.

Spune râzând și închide.

Râd aruncând telefonul în compartimentul de lângă ușă.

- Ție nu-ți place când mă îmbrac mai..... nu știu, neacoperită?

Îl întreb pe Derek ce râdea și el.

- Ba da. De ce nu mi-ar plăcea?

- Stai că n-am pus întrebarea bine, ție nu-ți place că bărbații se uită la mine?

- Greu de spus. Îmi place că se uită la tine pentru că știu că ei nu te pot avea, tu ești a mea, dar nu-mi place că uni deja au tendința de a se da la tine.

Îi zâmbesc întorcând privirea la geam. Eu de ce nu pot fii așa dulce?

- Că tu ești mai diferită față de alte fete.

Repezitatea cu care mi-am întors capul spre Derek nu o să o mai am niciodată în viața mea.

- Tu auzi ce gândesc?

Pufneste uitându-se pentru câteva secunde la mine.

- Aș vrea eu. Ai momente când gândești cu voce tare fără să realizezi pe moment asta. Nu e prima oară. Spune zâmbindu-mi.

- Gândesc cu voce tare? Acesta aprobă din cap. Îh, cine știe ce mi-o scăpa odată. Spun făcându-mă mică în scaun.

Acesta râde punându-si mâna pe piciorul meu.

______

După aproape 4 ore de mers cu mașina am ajuns si noi într-un sfârșit. Cobor și mă duc în spate să iau bagajele.

- Să nu te prind că faci ce vrei să faci. Spune Derek venind spre mine.

- Ce vreau să fac? Întreb luând mâna de pe portbagaj.

- Celest, iar avem discuția? Și azi dimineața ți-am spus : Nu ai voie să cari.

- Derek, au trecut 2 ani de atunci!

- Da Celest, dar rana ta încă te doare, a fost un glonț puternic așa că nu te mai opune si așteaptămă acolo cât iau eu bagajele. Spune arătând spre un loc de lângă mașina.

Oftez ducându-mă acolo.

- Parcă eu eram servitorul. Apare Nate cu toate bagajele în brațe.

- El de ce cară? Și el a fost împușcat. Nu mi se pare corect. Spun bosuflându-mă.

- Celest, altele ar plati sa le fie cararate bagajele, tu de ce nu-l lași pe iubitul tău să care? Întreabă Evelyn râzând.

- Pentru că ma simt total incompetentă când el face treaba mea.