Eva
Oamenii sunt niște ființe ale naibi de superficiale.
Bani. Sex. Lux. Bani. Opulenta. Sex. Sex. Mai mult sex.
Cunosc bărbați care și-ar vinde sufletul pentru un trup gol. Cunosc femei care se lasa cumparate pe nimic.
Oamenii sunt singurele creaturi din lumea asta capabile să-și vândă sufletul diavolului, să faca un pact prin care să-și piardă inima, să îsi calce singuri demnitatea în picioare.
Muzica rasuna peste tot în jurul meu iar eu mă uitam în ochii lor, în ochii adevăratelor fiare: bărbații.
Se uitau la sânii mei de parca voiau să muste din ei. Îsi plimbau ochii pe corpul meu exact așa cum și-ar fi dorit sa-si fi plimbat mâinile. Erau transpirați, excitați, cu pupilele dilatate în timp ce gemeau și rageau precum vitele în fata unui corp numai pe jumătate gol.
Bani. Sex. Lux. Bani. Opulenta. Sex. Sex. Mai mult sex.
Oamenii sunt niște creaturi de nimic.
În fiecare noapte le ofeream desertul din pieptul meu. În fiecare noapte veneau in locul ăla obscur și semnau de bunăvoie un contract prin care îmi dădeau sufletele lor. O adunătura de idioți!
Seara aceea nu era cu nimic diferita de oricare alta din ultimii ani. Eram la fel de plictisita ca de obicei și cei din jurul meu erau la fel de enervanți. Celelalte dansatoare abia dacă vorbeau cu mine, dar nu se sfiau niciodată să-mi arunce ocheade pline de venin. De parca era vina mea ca ele se vindeau ieftin și toată lumea înțelesese asta. De parca era vina mea ca bărbații le-o trăgeau lor și îsi doreau să fi fost eu.
În acea seara, când am coborât de pe scena, aveam un gol în stomac. Nu am reușit să îmi explic de ce. De obicei eram cel puțin usurata să plec din fata mulțimii flamande. Îmi plăcea atenția celor din jur și o captam mereu cu usurinta, dar în acea seara nu mă mai simteam confortabil pe scena. Nu mă mai simteam admirata și dorita, ci haituita, aproape abuzată.
Am urcat în camera mea și am început să-mi scot hainele, dacă lenjeria aceea sumara din piele se putea numi așa. Mi-am îmbrăcat propriile mele haine, cele cu care venisem în acea după-amiaza: o pereche de blugi mulați și o bluza care mă acoperea pana la baza gatului. Îmi expunem mult prea mult corpul pe scena ca să simt nevoia să o fac și în restul timpului.
Ușa camerei mele s-a deschis imediat după ce mi-am tras bluza și chiar când eram pe punctul să las furia să iasa la lumina, Zack a băgat capul prin crăpătura. Avea un zâmbet larg pe care majoritatea oamenilor îl considerau fermecător. Eu nu înțelegeam cum poate să para mereu vesel și binedispus. Știam ca în realitate nu era mereu în toane bune.
-Ești decenta? M-a întrebat clipind nevinovat.
-Mai contează? Am pufnit fara să mă mai uit la el.
-Nu, nu tocmai, chicoti Zack.
Mă vedea aproape dezbracata cinci nopți pe saptamana și mă văzuse complet goala în urma cu trei ani, intr-o noapte când amandoi eram foarte beti și foarte triști și ne-am gândit ca e o idee buna să facem sex. Nu a fost. Lucrurile s-au sfârșit tragic, pentru ca defapt Zack e homosexual. La sfarsitul acelei seri el era mai sigur ca niciodată ca nu va mai repeta experiența, în timp ce eu aveam o stima de sine ce scăzuse sub nivelul marii. Cu toate astea, prietenia dintre noi a rezistat tuturor testelor la care fusese supusa.
-Ce vrei? L-am întrebat când a împins ușa și s-a proptit în cadrul ei, cu mâinile în solduri.
I-am aruncat o privire lunga în oglinda. Zack era un bărbat superb. Nu-i de mirare ca mi se aprinsesera calcaiele după el în noaptea aia. Nu era prea înalt, dar era puternic și îsi trata corpul ca pe un templu. Mergea la sala de șase ori pe saptamana, făcea sex de șapte ori, avea un stil de viață demn de un antrenor de fitness și mânca sănătos, lucruri despre care mă bătea la cap să le fac și eu. Nu le făceam.
-Avem o mica problemuță în bar, îmi spuse inocent.
Când folosea diminutive ca să descrie o situație, atunci situația era grava. M-am încruntat la reflecția lui din oglinda.
-Ce înseamnă o mica problemuță, Zack?
Nu voiam să știu. Eram aproape sigura ca nu voiam să știu. Nu voiam...
-Avem o masa gălăgioasa care vrea să vorbească cu cineva din conducere, îmi explica el.
Umerii mi s-au relaxat și mimica mi-a redevenit plictisita.
-Atunci du-te și cheamă pe cineva din conducere, Zack. Ai venit la mine ca să îți spun asta?
-Nu, iubito, am venit la tine ca să mergi să discuți cu ei.
-De ce aș face asta dacă oamenii vor să vorbească cu cineva autorizat, Zack? L-am întrebat în doi peri, pierzându-mi atenția asupra discuției.
Oare unde pusesem rujul ăla afurisit?
-Aurora e libera în seara asta, incepu el să-mi înșire pe degete. Chris e în concediu medical și nimeni altcineva nu și-a însușit vreodată un rol mai important decât cel de administrator.
-Ești șeful echipei de paza, i-am amintit eu. Ai suficienta autoritate ca să te ocupi de tipii aia. Ai mai multa autoritate decât mine, în orice caz.
-Cred ca nu mă înțelegi, îmi spuse apăsat și din ce în ce mai agitat. Nu pot să vorbesc cu ei, pricepi? Mă intimidează ca naiba.
-Arata bine? Am ranjit eu în oglinda.
Zack s-a strâmbat, apoi a oftat și și-a dat ochii albaștrii peste cap.
-Da, dar nu despre asta e vorba. Mă rog, nu numai despre asta, s-a corectat apoi.
Defapt, exact despre asta era vorba. Zack putea fi prieten și dușman cu oricine, putea discuta cu orice categorie de oameni, din toate clasele sociale, despre subiecte pornind de la ultimul meci de fotbal și terminând cu fizica cuantica. Era foarte volatil și cameleonic, dar nu reușea să-și gaseasca cuvintele dacă în fata lui stătea un bărbat atrăgător. Era absolut hilar de privit și mă distrasem de minune de câteva ori vazandu-l fâstâcit.
-Te rog, ocupa-te tu de ei, se lamenta mutându-și greutatea de pe un picior pe altul. Te descurci mult mai bine cu bărbații duri si autoritari. Promit ca mă revansez. Îți dau orice vrei.
Asta mi-a atras atenția. Am zâmbit larg și am bătut din gene.
-Orice? Ești sigur?
L-am văzut înghitind în sec și o unda de panica i-a strabatut chipul.
-Cel mai probabil o să îmi pare rau pentru asta, dar dacă te ocupi tu de masa aia, atunci da. Îți dau orice vrei.
Probabil cel putin unul din tipii aia arăta îngrozitor de bine din moment ce era dispus să cada la învoiala cu mine. Zack, pentru ca era prietenul meu și mă cunoștea, știa ca nu închei înțelegeri decât în favoarea mea. Numai o data în cei douăzeci și patru de ani ai mei incheiasem o învoiala nefericita pentru care încă plăteam cu vârf si îndesat. Nu intentionam să repet experiența vreodată în viața asta sau oricare alta.
Am lasat jos rujul cu care mă dădusem- nu cel pe care îl căutam defapt și care parca intrase în pamant. M-am răsucit brusc spre Zack, făcându-l să tresară. Cât m-am apropiat de el cu pasi lenți, n-a făcut decat să mă privească concentrat și precaut.
-Orice, am repetat, taraganind silabele. Ce cuvânt mare pentru un singur om, Zacky, am oftat teatral.
M-am oprit în fata lui și mi-am ridicat mana. Mi-am trecut doua degete peste buzele lui. Au tremurat sub degetele mele și a inghitit în sec. Intre noi doi exista o chimie naturală extrem de puternica care n-avea nici o legătură cu atracția sexuala.
-Un sex oral, i-am spus privindu-i lung buzele. Dacă reușesc să rezolv problema cu tipii aia fara ca nimic să ajungă la urechile lui Chris, atunci tu o să îmi faci mie un sex oral.
Îi pusesem pe masa o oferta. Mai departe era treaba lui dacă o accepta sau nu și la drept vorbind nu îmi pasa cu adevărat. Puteam să trăiesc și dacă Zack nu mă onora cu prestația lui orală, dar eram foarte curioasa pana unde putea merge lasitatea unui om.
-Gandeste repede, l-am sfătuit lăsându-mi mana să-mi cada pe langa corp.
Uneori ajungi în anumite puncte în viață în care îți dai seama ca e inutil să o iei în serios, în timp ce ea te ia pe tine în bătaie de joc. Primisem lecția asta de câteva ori în trecut, pe propria-mi piele și la modul dureros. Am învățat în cele din urma ca e mai simplu să nu-mi pese ca să nu mă doară, decât să-mi pese atât de mult încat să mă sufoc de durere.
Zack nu învățase asta încă.
Zack era într-un moment din viața lui în care îi plăceau scurtăturile, indiferent câți monștrii întâlnea pe drum si cat de rănit ajungea la capătul lui. În acea seara eram monstrul propriu si personal al prietenului meu cel mai bun.
-Bine, a cedat el în cele din urma. Bine, o s-o fac, numai... ocupa-te de masa aia!
-Cobor în câteva minute. Poți să pleci.
Când ușa s-a închis în spatele lui am oftat atât de adânc încat mi-au trosnit plămânii. Zack chiar știa ce e ăla un compromis, nu-i așa? Nu, bineînțeles ca nu plănuiam să îl las să facă ceva sexual ce știam ca nu i-ar face plăcere, nu eram chiar atât de sadica. Nu cu el, cel puțin. Eram doar curioasa să aflu în câte poziții incomode sau chiar neplăcute era capabil să se puna doar ca să îi rezolve altcineva problemele.
Mi-am schimbat din nou haine. Nimeni nu m-ar fi luat în serios imbracata ca o adolescenta săracă, așa ca în locul bluzei mi-am luat o camasa neagra cu umerii goi, iar în locul blugilor, o fusta creion cu talia înaltă. Nu-mi pasa de ce credeau ceilalți când se uitau la mine decât atunci când îmi asumam puterea pe care o aveam asupra lor, adică atunci când urcam pe scena sau, așa cum s-a intamplat in acea seara, atunci când trebuia sa par o figura autoritara. În restul timpului depuneam eforturi serioase să nu ies în evidentă.
Am coborât la parter. Simteam privirile oamenilor ațintite asupra mea. Nu m-am uitat în ochii nimanui, de obicei nu o făceam.
-Unde e masa buclucașa? L-am întrebat pe Zack, care mă aștepta la intrarea în bar.
Mi-a făcut semn cu capul intr-un colt îndepărtat și întunecat. Toată lumea fugea de masa aia, pentru ca nu oferea aproape deloc vizibilitate către scena. Poate ca asta era problema lor, m-am gândit eu.
Mi-am aruncat parul peste umar și am trecut prin mijlocul barului, mergând catre locul indicat de Zack. Uram să cobor aici. Oamenii, în special cei care frecventau locul, mă recunoșteau și se holbau, ranjeau sau susoteau cu capetele apropiate. Când eram pe scena, mă divinizau. Când coboram de pe ea, incepeau să mă trateze ca pe o bucata de carne buna doar pentru a le satisface nevoile animalice.
De-asta, dacă intram intr-o incapere în care erau o suta de bărbați și o femeie, mă uitam în ochii femeii. Pentru ca trăiam deja intr-o lume a bărbaților: condusă de bărbați, făcută și distrusa tot de ei. Ne-au luat deja prea multe, nu-i așa? Ne-au luat din drepturi, ne-au luat din putere, ne-au luat din libertate, ne-au luat pana și micile plăceri ale vieții și pe toate le-au făcut ale lor. De ce să mă uit în ochii lor? Ca să ii scuip?
Am procedat la fel și când am ajuns la masa care-i făcea probleme lui Zack. Am văzut siluetele bărbaților în treacăt, dar trasaturile celor doua femei mi-au sărit în ochi ca doua faruri în mijlocul oceanului. Erau superbe. Foarte diferite una de alta, dar superbe. Ca ying și yang. Ca binele și raul. Ca albul si negrul. Minunate.
-Buna seara, am spus oprindu-mă la distanta de un metru de masa. Am fost informata ca doriți să vorbiți cu cineva autorizat. E vreo problema?
Înainte de a apuca să arunc vreo privire spre masa, m-am trezit fata în fata cu un... bărbat. Dacă putea fi numit așa. Arata de parca doar ce evadare din Azkaban. Era uriaș, plin de mușchi și tatuaje, cu o privire care l-ar fi pus pe fuga pana și pe diavolul insusi. Dar nu și pe mine.
-Tu conduci locul asta? M-a întrebat inflexiv.
-Nu, am spus simplu, susținându-i privirea.
-Atunci ce mama dracului cauți aici, când eu am cerut să vorbesc cu cineva din conducere?
M-am holbat la el neincrezatoare. Tipul asta chiar îmi vorbea de sus? Era cu aproape treizeci de centimetrii mai înalt decât mine și automat avea impresia ca poate să mă trateze de parca îi eram inferioara?
-Nu e nimeni din conducere aici, l-am anuntat pe un ton acid, sfredelindu-l cu privirea. Ori vorbești cu mine, ori pleci.
Asta a părut să îl puna puțin în încurcătura. Confuzia și-a făcut loc în ochii lui. Una dintre femei, cea care arata ca o sirena, s-a ridicat și și-a asezat o mana pe umărul lui.
-Mă ocup eu, l-a anuntat și i-a făcut semn să se retragă.
Spre surprinderea mea, a ascultat-o.
Femeia și-a fixat privirea în ochii mei. Era superba și ochii ei erau în cea mai intensa nuanta de cenusiu pe care o văzusem vreodată în ochii cuiva.
-Numele meu este Easther Da'Vierr, îmi spuse intinzand mana.
Era o idee foarte proasta să îi spun cum mă cheamă. Nu știu de ce i-am prins mana și apoi m-am auzit vorbind.
-Eva. Care e problema? Membrii ai staffului mi-au spus ca exista plângeri de la masa aceasta.
-Exista, rasuna o voce venind de la masa.
O voce pe care o recunoșteam vag, dar nu aveam habar de unde să o iau. Am încercat să arunc o privire peste umărul lui Easther, dar nu am reușit să disting trăsăturile bărbatului.
-Problema e ca serviciile prestate în clubul asta sunt de rahat, continua vocea, mult mai tare și clar.
O mai auzisem, eram sigura de asta. Unde? Când??
Apoi s-a ridicat în picioare, ieșind din umbre, și privirile noastre s-au intersectat.
Iar eu mi-am simțit trasaturile înghețând cu totul. Slava Domnului ca atunci când ramaneam inexpresiva arătam de parca nu dădeam doi bani pe lume în general, pentru ca în clipa aia a fost singura bariera intre șocul intern pe care îl trăiam și Milan Petrov.
Bărbatul s-a ridicat și a ocolit lent masa. Easther s-a retras. Îl privea incruntata și neincrezatoare. Aveam o bănuiala ca intervenția lui nu fusese una ușor de anticipat. Femeia arata de parca nu-și putea crede ochilor.
-Văd ca ai revenit la locul crimei, am reușit să spun când a ajuns în fata mea.
După ce șocul a trecut m-am lasat năpădită de furie. În urma cu câteva luni fusesem foarte proasta, foarte singura și foarte nesăbuită să las garda jos in fata frumuseții lui aproape angelice. Am acceptat să îl primesc pe acest bărbat în camera mea privata și am făcut sex cu el. Pe moment, m-am simțit bine. Minunat aș putea spune. După câteva zile a mai contat ca Milan Petrov era un soi de zeu păgân al sexului, foarte dotat și salbatic? Nu. N-au mai contat nici macar cele doua orgasme de care avusesem parte.
Milan Petrov era un nenorocit din cauza căruia lista cu lucrurile pe care regretam ca le făcusem s-a mărit cu încă un punct. Ticalosul era logodit. Mai mult chiar, potrivit presei se logodise cu o seara înainte de noaptea în care am facut sex. Mi-o trasesem, intr-un acces de dementa probabil, cu bărbatul altei femei. Ceea ce era josnic.
-Și sunt la fel de dezamăgit ca prima data de ce oferă locul asta, îmi spuse ridicând bărbia și privindu-mă de sus.
După ce ca era un tradator, mai era și un mincinos notoriu.
-Așa deci, am spus privindu-l fix. Ești dezamăgit de prestațiile clubului.
Și de ale tale, citeam în ochii lui.
M-am enervat, bineînțeles ca m-am enervat.
Am incuviintat dand din cap, de parca eram de acord cu el, apoi mi-am băgat mana in sutien si am scotocit în interiorul lui pana am găsit bancnotele mototolite. Le-am scos sub privirile consternate ale celor din jur, după care m-am aplecat și i-am tras încheietura spre mine. Am ignorat fierbințeala care mi-a cuprins măruntaiele când l-am atins. I-am trântit bancnotele în palma și i-am împins mana în piept.
-Poftim, am spus sec. Acum poti să pleci naibi de aici, dacă tot ești atat de dezamagit?
-N-am nevoie de banii tai, a pufnit arogant, incercand să mi-i puna înapoi în palma.
Am ranjit și am clipit lent în direcția lui.
-Atunci considera asta o plata. Pentru servicii, am adăugat, numai ca să fiu sigura ca intelege exact ce spun. Ar trebui să fie de-ajuns, nu meriți mai mult de atât.
-Parca ti-am spus ca prostituatele se plătesc în avans, scumpo, pufni arogant.
-Exact asta fac, i-am spus zâmbind inocenta. Mă gândesc ca poate dacă îți dau eu niște bani, o să te duci acasă și o să i-o tragi și logodnicei tale, nu numai necunoscutelor din cluburi. Nu fii sfios, domnule Petrov, am stabilit deja ca ai accepta fara rețineri banii mei murdari.
O clipa am zâmbit. În următoarea mi-am simțit trăsăturile înghețând.
-Acum i-ați prietenii și dispăreți naibi de aici!
CITEȘTI
Fă-te scrum #3 (seria Anonymous Society)
RomanceMilan Petrov avea o viață perfecta. O cariera înfloritoare, o logodnica superba, un viitor promițător și toată puterea de care avea nevoie ca să schimbe lumea. Avea. Toate s-au dat peste cap intr-o singura noapte și echilibrul pe care îl prețuia atâ...