27. Extra-senzoriala, extra-corporala, extra-pamanteana

1.2K 116 13
                                    

          Eva

          -Nu plănuiam să plec oricum, m-a anuntat intrând în baie.
          Spre rușinea mea, atunci când a trecut pe langa mine n-am făcut decât să mă holbez la el, să-l sorb din priviri.
          S-a oprit langa cada, s-a aplecat și a pornit apa. După ce a potrivit temperatura, a cercetat cu atenție etajera pe care erau asezate toate produsele pe care le foloseam de obicei. A ales uleiul de lavanda și un spumant de baie cu aroma de piersici. Era ciudat, mi-am dat eu seama, pentru ca erau preferatele mele, iar Milan nu avea de unde să stie asta.
          -Vino, mi-a spus după ce totul a fost pregătit.
          -Cred ca... mă descurc să-mi fac o baie, am murmurat cu jumătate de gura apropiindu-mă totuși de el.
          -Intoarce-te.
          Am făcut ce mi-a cerut, nu neaparat pentru ca îmi plăcea să mi se spună ce să fac, ci pentru ca întreg corpul meu era pe pilot automat. Imediat ce m-am întors, Milan mi-a împins parul peste umar și și-a asezat o palma direct pe pielea mea goala de pe spate, chiar sub ceafa. Știu ca a văzut când m-am înfiorat de parca un milion de unde electrice mi-au strabatut corpul în același timp.
          Încet, aproape ca o tortura, mi-a desfăcut fermoarul rochiei pana jos, la baza spatelui. Cu vârfurile degetelor a împins bretelele rochiei de pe umerii mei și aceasta a căzut intr-un cerc de material întunecat și lucios la picioarele mele.
          Degetele i-au alunecat de-a lungul spatelui meu, pana când s-au strecurat abil sub betelia lenjeriei. A fost nevoie de o singura smucitura ca elasticul subțire să cedeze și chiloți mei să devină buni de aruncat la gunoi.
          -Vino, m-a indemnat prinzandu-mă de cot. Intra în cada.
          M-am răsucit pe calcaie și am intrat în cada, în ciuda apei care la primul contact parea puțin prea fierbinte. M-am așezat, cu genunchii la piept. Habar n-aveam ce să fac sau ce să spun.
Milan a îngenunchiat langa cada, după ce a luat de pe etajera șamponul meu. Și-a ridicat manșetele cămășii pana deasupra coatelor.
-Ce faci, Milan? L-am întrebat buimacă, cu vocea gâtuită.
-Lasă-ti capul pe spate, mi-a cerut trecându-și degetele prin parul meu.
-Nu-i nevoie să faci asta, i-am spus înghitind în sec.
-Știu, dar vreau.
Mi-am lasat capul pe spate și am închis ochii. Milan mi-a udat parul cu mâinile. Nu s-a grăbit. Mișcările lui erau metodice și atente, calculate, exact așa ca orice lucru pe care îl făcea în general. După ce s-a asigurat ca nu rămăsese nici o șuviță de par uscata, a turnat în palma o cantitate generoasa de șampon și a imprastiat-o în mod egal peste tot pe parul meu.
Ce a urmat apoi nu se poate numi ca mi-a spălat parul. Nu, aceea a fost o experiență extra-senzorială, extra-corporală si extra-pământeană, caci am simțit fiecare atingere mângâind bucăți ascunse din sufletul meu, i-am simțit respirația pe umar de parca încerca să spulbere toate temerile pe care le avusesem vreodată și la sfârșit, când mi-a clatit parul de spuma, m-am simțit de parca odată cu apa, curgea din mine și nesiguranța.
          Știți momentul acela în viață, unic și singular, pe care nu toți avem norocul să îl trăim, în care știi pur și simplu, cu fiecare celula din corp și bătaie de inima ca ești în locul potrivit, la momentul potrivit? Asta am simțit atunci când am deschis ochii și privirea mi s-a intersectat cu a lui. Revelația m-a lovit violent, facandu-mi corpul să se încordeze pe măsura ce sufletul se relaxa.
          Sunt exact unde trebuie să fiu, mi-am spus din senin. Aici, sau oriunde altundeva, dar cu el.
          Gândul a venit din neant și n-a mai dispărut din capul meu nici atunci când Milan a început să-mi spele corpul, începând cu spatele, mâinile și apoi pieptul.
          -Ce-o să faci de acum înainte? L-am întrebat din senin. Nu mai ești logodit cu Chloe și nici căsătorit nu ești. Alegerile sunt ca și câștigate din moment ce singurul tau oponent adevărat s-a retras din cursa. Ce plănuiești să faci cu restul vieții tale, Milan?
          Nu aș fi recunoscut în veci cu voce tare, dar în adâncul întunecos și vâscos al minții mele știam de ce voiam răspunsul ăla. Voiam să știu dacă exista vreo șansă ca eu să fac parte din planurile lui de viitor. Parea greu de crezut în clipa aia, știi? Pornisem la drumul ăla cu stângul, călcând pe munți de minciuni și o trădare răsunătoare. Pana la urma, faptul ca Milan și Chloe nu mai erau împreuna nu schimba cu nimic situația: eu mă culcasem de mai multe ori cu un bărbat logodit, iar el îsi înșelase logodnica de mai multe ori. Asta nu era un început promițător pentru ceva solid. Nimic solid nu se construiește pe o temelie șubredă.
          -Nu știu, îmi spuse calm după câteva clipe de gândire.
          S-a ridicat în picioare și a trecut în cealaltă parte a cazii, mi-a prins un picior și l-a ridicat deasupra apei.
          -Presupun ca o să mă concentrez pe viața mea politica, îmi spuse plimbându-și degetele molatec pe piciorul meu, de la glezna în sus. Vreau să petrec mai mult timp cu prietenii mei și cu mama, mai spuse el. Și să joc mai mult șah. Poate niște vacante în locuri pe care mi-am dorit mereu să le vizitez, dar niciodată n-am avut timp.
          Am încercat să nu las dezamăgirea să-mi mănânce inima. Munca, prieteni, mama, vacante, șah, dar... nu și eu. Am ascuns amareala pe care o simteam în spatele unui zâmbet despre care speram din tor sufletul să para autentic.
          -Suna minunat, i-am spus eu, constatand cu stupoare ca vocea mea suna îngrozitor de gâtuită, de parca mă abțineam cu greu să nu tip.
          -Știu, nu-i așa? Pufni el continuând să împraștie gelul de dus pe piciorul meu de la genunchi în sus, pe coapsa. Niciodată nu m-am gândit serios la ce îmi place să fac în timpul liber pentru ca... pai, nu am avut timp liber, spuse ridicând din umeri.
          Mi-am ținut respirația când mana i-a urcat în sus pe interiorul coapsei mele. Aveam abdomenul atât de încordat încat mă ardeau mușchii și îmi tineam respirația de prea mult timp.
          Și-a retras mana chiar înainte de a mă atinge acolo unde voiam cu disperare să îl simt. Am scrâșnit din dinti, incapabila să mă controlez. Tot corpul îmi tremura și strângeam atât de tare marginile cazii încat mi se albisera degetele.
          -Ai și alte hobby-uri, inafara de șah? Am reușit să indrug intr-un final, când Milan deja trecuse la piciorul următor.
          -Ihim, murmura el. Câteva.
          -Drăguț.
          Am expirat lung atunci când mana lui a ajuns pe partea interioara a coapsei mele, ridicându-se frustrat de încet. Soldurile mi-au tresărit și aveam impresia ca o să încep să plâng când degetele lui au ajuns atât de aproape...
          Doar ca să îsi retragă din nou mana.
          L-am fulgerat cu cea mai incarcata de frustrare sexuala privire pe care o aveam în palmares. S-a prefăcut ca nu înțelege expresia mea mai mult decât grăitoare. Deci domnul senator voia să ne jucam? Foarte bine atunci, o să ne jucam.
          M-am ridicat în capul oaselor și mai apoi în genunchi. Eram acoperita de apa pana la jumătatea fundului. Sub privirea lui foarte consternata, m-am intins și am luat gelul de dus, după care am turnat lichidul vâscos în palma.
          -Ai ratat un loc, domnule senator, i-am spus clipind des în directa lui.
          -Serios? M-a întrebat urmărindu-mi fiecare mișcare ca un uliu. Ce loc?
          I-am zâmbit și, fara să-mi dezlipesc ochii de la chipul lui, mi-am strecurat mana intre picioare. Ochii lui au coborât un același timp, ramanand fixați în locul unde mă frecam apăsat cu degetele.
Milan s-a năpustit asupra mea, luandu-mă atât de pare prin surprindere încat m-am dezechilibrat și am alunecat, stropind cu apa peste tot în jur. Nu mi-a pasat, caci eram mult prea ocupata să țin pasul cu asaltul limbii lui în gura mea.
Nu a mai ținut cont nici de apa care siroia pe mine, nici de hainele lui cu prețuri indecent de mari. M-a tras spre el, mi-a lipit pieptul de al lui și m-a tras afara din cada, ridicându-ne pe amandoi. M-am agățat de el ca de ultimul colac de salvare, caci picioarele îmi erau moi ca gelatina și nu mai gândeam logic.
În loc să străbată cei câțiva metrii pana la pat, Milan a decis ca marginea chiuvetei e mai la îndemâna. M-a urcat acolo și o clipa mai tarziu era deja în genunchi, cu capul intre picioarele mele. O luase razna de-a binelea, asta-i sigur, iar eu nu puteam să mă plâng.
Milan mi-a prins fundul în palme și m-a tras mai aproape, timp în care făcea ravagii în mine cu buzele, limba și dinții. A durat jenant de puțin timp pana când corpul mi-a fost străbătut de un orgasm violent, poate doua minute. Jenant, după cum am spus.
-Vino, mi-a spus sărind în picioare și prinzându-mă de mana.
Încă amețită și cu picioarele moi, m-am impleticit în urma lui pana în dormitor. Mi-a dat drumul numai ca să îsi scoată hainele pe jumătate ude, iar eu am așteptat cuminte pe marginea patului. Bine, poate nu doar am așteptat, ci m-am holbat de-a dreptul la corpul lui de zeu deghizat în om.
-Nu te mai uita așa la mine, mi-a cerut când și-a împins peste solduri pantalonii cu tot cu lenjerie.
-Așa cum? Am întrebat pe jumătate absenta, caci imaginea lui complet gol era o distragere a naibi de buna.
-Știi cum, pufni el. Te uiți la mine de parca sunt singurul bărbat rămas pe pământ. N-o face!
Mi-am ridicat brusc ochii spre chipul lui. Nu se uita la mine, ci la prezervativul pe care îl desfacea.
-Poate chiar ești, am spus eu cu precauție. În plus, nu poți să îmi spui cum să mă uit și cum să nu mă uit la tine, Milan. Sunt o feminista, n-o să accept niciodată așa ceva.
A clătinat din cap în timp ce încerca din răsputeri să-și ascundă un zâmbet. Nu-l ascunde, voiam să îi spun. Zambeste, Milan. Doamne, era atât de superb când zâmbea, atât de lipsit de griji.
S-a apropiat de mine cu pas lent, de prădător. Nu mă simteam ca o caprioara încolțită, iar dacă asta eram, atunci eram o caprioara care urma să moara foarte entuziasmata. Știam ce urma să se intample și nu voiam să aman momentul, dar erau câteva lucruri pe care voiam să le lămuresc înainte.
-Am fost geloasa, m-am auzit recunoscând. În ziua nuntii, am fost geloasa. De-asta am urcat în pod. Încercam să îmi demonstrez ca nu îmi pasa, când defapt muream încet pe interior.
-Știu.
S-a aplecat peste mine și și-a așezat mâinile de-o parte și de alta a soldurilor mele, dar încă nu terminasem de vorbit. M-am împins cu mâinile în saltea și am început să mă tras mai departe de el, spre vârful patului.
-Am văzut toate mesajele și apelurile din ultima saptamana, i-am mai spus. Și am vrut să răspund, dar de fiecare data când puneam mana pe telefon îmi aminteam cum ai ieșit pe ușa aia și i-ai spus da femeii aleia în fata mea.
-Știu, Eva.
El s-a apropiat din nou, iar eu m-am tras mai în spate. Era ca un dans, numai ca invers.
-Chiar am încercat să mă conving ca nu îți port pica pentru ce s-a intamplat, am continuat eu. Mi-am tot spus ca nu aveam nici un drept să mă simt trădată când defapt ea era cea care fusese înșelată, dar seara trecuta când te-am văzut la sediu, eu... am vrut să te pocnesc, Milan. Și chiar nu sunt o persoana care tinde spre violenta fizica!
Milan a incuviintat dand din cap. A venit mai aproape, eu m-am tras mai sus. Nu mai aveam mult pana când ajungeam la tăblia patului.
-Nici eu nu te-am mințit, i-am spus apoi. Când am spus ca nimic din ce a fost intre noi n-a avut legătură cu Anonymous chiar am vorbit serios, Milan. Te-am vrut din prima noapte pentru mine și am riscat înțelegerea cu tata și bunăstarea mea și a surorii mele din cauza asta.
Inevitabilul s-a produs și spatele meu încins s-a lipit de lemnul rece. Mi-am simțit ochii deschizându-se mai mult și am înghițit în sec.
-Și-acum? M-a întrebat el. Încă mă mai vrei?
-Știm amandoi ca n-ai fii aici dacă nu te-aș vrea, am reușit să spun, cu toate ca gâtul mi se uscase și corpul îmi tremura.
-Perfect, a răsuflat el ușurat.
Mi-a prins gleznele și m-a tras brusc în jos, spre el. Am icnit și am căzut pe spate pe saltea. Mă simteam ca o păpușa în mâinile lui și nu plănuiam să-l opresc. Îmi plăcea să-l las să mă manevreze, pentru ca știam ca o să o facă pentru plăcerea mea, nu numai pentru a lui. Milan era cea mai puțin egoista persoana din punct de vedere sexual pe care o cunoscusem vreodată. Era capabil să-mi ofere toată plăcerea din lume, fara să se gândească deloc la a lui.
-M-ai întrebat mai devreme ce plănuiesc să fac cu viața mea de-acum încolo, mi-a amintit el iar eu am incuviintat precauta dand din cap. Am vorbit serios, Eva. Plănuiesc să-mi continui cariera și să mă bucur de viața pe care am ignorat-o pana acum. Vreau să petrec mai mult timp cu prietenii mei, cu mama și făcând lucruri care îmi aduc bucurie. Dar vreau toate astea cu tine, mai spuse el.
N-am înteles ce vrea să spună sau, dacă am înteles, atunci creierul meu nu a putut să absoarbă informația.
-Cu mine? Am repetat precauta.
-Așa speram, îmi zise Milan. Dacă vrei, bineînțeles. Lucrurile nu au început tocmai decent intre noi, dar chiar sper ca o să îmi dai ocazia să îți arat ca nu sunt chiar atât de ticălos precum s-ar crede.
-Asta suna ca un discurs politic de campanie, am comentat eu, abținându-mă cu greu să nu mă hlizesc.
-Poți spune și așa. Să zicem ca sunt în cursa pentru postul de iubit al Evei Hermann. Câți candidați exista?
Am ignorat avalanșa de fierbințeala care mi-a cuprins pieptul și am încercat să îmi păstrez mimica serioasa. Totuși n-am putut să mă abțin, așa ca mi-am încolăcit bratele și picioarele în jurul lui, tragandu-l mai aproape.
-De ce mă intrebi, domnule senator? Ti-e frica de concurenta?
-Mie? A pufnit arogant. Frica de concurenta? Nici gând! Vreau doar să știu pe cine trebuie să omor, Eva. Atâta tot.
Am chicotit și pieptul mi s-a frecat de al lui. A suspinat și și-a împins soldurile în mine, frecandu-și erecția de umezeala mea.
-Spune da, mi-a cerut trecându-și buzele peste ale mele ca o atingere fantomatica a unui fluture. Da-ne o șansă.
-Bine, i-am spus, uitându-mă fix la el fara să clipesc, ca o nebuna. Bine, Milan. O să încerc. O să încercam să vedem unde ne duce drumul asta, dar trebuie să îți mărturisesc ceva înainte.
-Ce anume?
-Maica-ta nu mă suporta. După cum m-am purtat la nunta, probabil nu o să mă suporte niciodată.
Din punctul meu de vedere, asta chiar era o mare problema.
-Mama nu mă suporta pe mine în ziua aia, mi-a spus el. Voia să mă scuture pe mine și a făcut-o prin tine. Easther mi-a povestit de micul meci de tenis pe care l-ati dus tu și mama și pe care l-ai câștigat. Nu-ti face griji în privința ei, imediat ce o să îi treacă supărarea pe mine și o să îți dea o șansă reala, o să te adore.
Mi-am ridicat soldurile de pe saltea și m-am frecat de el, foarte sugestiv.
-Mai vrei să vorbim și altceva chiar în clipa asta? Sau putem...
Cuvintele mi-au rămas în gât și s-au transformat intr-un icnet când Milan și-a împins soldurile, intrând complet în mine. Bănuiesc ca discuția e încheiata pentru moment.

Fă-te scrum #3 (seria Anonymous Society)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum