Fă-te scrum #3 (seria Anonymous Society)

13. Daune permanente... în mine

          Eva

          La modul cel mai serios, nu am înteles ce a vrut Milan de la mine în acea seara.
          Dar am înteles cu exactitate ce vreau eu de la el când l-am văzut intrând în club.
          Știți secvențele acelea din filme, când personajul principal intra intr-o incapere foarte aglomerata și totul se defazeaza, lumea se mișca cu încetinitorul și o ea îsi tine respirația cât un el scanează incaperea incercand să o repereze?
          Nu, nu asta s-a intamplat atunci. Ce naiba, v-am spus deja ca asta se întâmpla în filme!
          Dar tot am salivat intern- posibil și puțin extern- când l-am văzut pe Milan. Nu îl văzusem niciodată îmbrăcat altfel decât în costum și schimbarea era uriașă. Ca și cum domnul senator era mort și îngropat și îsi cedase locul unui tânăr de douăzeci și cinci de ani a cărui singure grijă pe lume era să frângă inimi.
          -Domnul senator arata foarte bine în seara asta, îmi spuse Zack aproape de ureche pe când noi doi și încă vreo doua sute de oameni din jur ne holbam la Milan.
          -Taci din gura! Am șuierat. Nu-i spune așa ceva în fata!
Milan și-a făcut loc cu abilitate prin mulțime pentru ca efectiv toată lumea se dădea in laturi facand-i loc sa treacă. Probabil așa reusise să-și facă loc și prin clasa politica tocmai pana în vârful ierarhiei, dar asta e cu totul alta discuție.
          -Spune-mi ca am citit bine afișul de la intrare și ca trupa care cântă aici în seara asta se numește Eclipsa, îmi ceru agitat când a ajuns langa mine.
          -Buna și tie, am pufnit dându-mi ochii peste cap.
          -Buna, spuse expirând lung. Cum se numește trupa?
          -Exact așa cum scrie pe afis, Milan.
          O clipa mai tarziu m-am trezit trasa spre el, cu bratele lui încolăcite în jurul meu. Am rămas stana de piatra, cu mâinile țepene pe langa corp și cu obrazul lipit de pieptul lui. Când s-a tras înapoi și s-a uitat la mine, avea pe buze cel mai autentic zâmbet fericit și ușurat pe care îl văzusem vreodată pe chipul lui.
-Nu știam ca îți place trupa asta, am spus putin socata, uitându-mă circumspecta la el.
-N-am auzit de ei în viața mea, recunoscu el chicotind.
Chicotind, oameni buni! Milan Petrov tocmai a chicotit, intr-un club care îsi depășise cu mult capacitatea, îmbrăcat în blugi și cu o geaca de piele. Ca să nu mai zic ca mirosea incredibil de bine.
-Bine, am murmurat incruntata cu jumătate de gura.
Cineva- Zack- si-a dres vocea în spatele meu. Ochii lui Milan s-au mutat acolo. Nu mai zâmbea.
-Milan, am spus eu, da-mi voie să îți fac cunostinta cu prietenul meu cel mai bun, Zack. Zack, în mod oficial, acesta este domnul senator Milan Petrov.
Zack a pufnit și a hohotit amuzat. Și-a aruncat un brat greu peste umerii mei și a intins mana spre Milan. Acesta nu a făcut nici un gest care să-l dea de gol dacă intenționează sau nu să îi prindă mana lui Zack.
-Lucrezi în club, zise Milan brusc. Te-am văzut acolo.
L-am simțit pe Zack incuviintand dand din cap.
-Eu și Eva ne cunoaștem din timpul facultății, incepu el să îi explice.
De ce naiba îi dădea explicații?!
-După ce amandoi am terminat, Eva a început să lucreze acolo iar eu... pai, practic m-am dus după ea, sfarsi ridicând din umeri.
Aș fi adăugat un foarte bine meritat Slava Domnului pentru asta, caci Zack era mereu cu ochii pe mine și mă scapase din multe situații care s-ar fi putut termina tragic. Dar mai bine muream acolo pe loc decât să încep o asemenea discuție în fata lui Milan.
În cele din urma a prins mana lui Zack și a strâns-o bărbătește, dar era cu ochii la mine. Mă cerceta și mă analiza de-a fir de par.
-Nu știam ca ai făcut o facultate, îmi spuse el.
Iar în clipa aia, stimata audiența, m-am simțit rau. Nu rau, îngrozitor. De parca o femeie care lucrează intr-un club pentru adulti o face doar pentru ca nu e capabila de mai mult de atât. De parca locul meu de munca era cartea mea de vizita.
Așa ca, în ciuda logicii și a decentei, m-am trezit vorbind:
          -Pai, poate ar trebui să începi să aplici chiar tu toate egalităților intre sexe despre care scrii discursuri de tot felul, i-am sugerat artagoasa. Doar pentru ca lucrez intr-un club pentru adulti ca dansatoare nu înseamnă neaparat ca nu mă duce capul să fac altceva sau ca am ales calea usoara, domnule senator.
          -Nu am..., încercă el, dar nu avea nici o șansă pentru ca raul fusese deja făcut iar eu nu mă mai puteam opri din vorbit.
          -Am terminat liceul la șaisprezece ani, am intrat la buget la facultatea de mate-fizica și am terminat a treia pe promoție. Am un master în matematica aplicata și unul în fizica, și am făcut toate astea pana la douăzeci de ani!
          M-am oprit o clipa ca să îmi trag sufletul. Milan nu era doar șocat, ci pălise de-a dreptul.
-Acum, dacă nu te superi, am venit aici pentru concert și nu o să permit niciunui misogin să-mi strice seara!
Acestea fiind spuse am trecut pe langa el și nu m-am mai oprit pana când nu am ajuns langa scena. Așteptasem săptămâni întregi noaptea aia și naiba să mă ia dacă aveam de gând să îl las pe Milan Petrov să o strice!
Trupa din deschidere a fost de rahat și aș fi dat orice să nu fi plecat de langa Zack atât de repede, dar nici dacă mi-ar fi pus cineva un pistol la cap nu m-aș fi întors acolo, să dau ochii cu Milan.
Macar trupa pentru care venisem cu adevărat acolo a compensat cu vârf și îndesat prestația execrabila a celor din deschidere. Eclipsa era o trupa formată numai din femei la început de drum. Aveau un album lansat de curând, dar încă erau mult prea puțin cunoscute pentru talentul uriaș pe care îl aveau. În următoarea ora mi l-am scos din minte pe Milan și orice altceva și n-am făcut decât să mă bucur de concert. Am cântat cot la cot cu artistele de pe scena, am țipat, am dansat și am topait ca un copil. Nici Milan și nici Zack nu s-au apropiat de mine, dar le simteam privirile ațintite asupra mea ca a unor ulii.