Kayden

27

Kayden(peste 3 săptămâni)

  Ajung acasă după ce l-am lăsat pe Crew la bunici lui.

  Mă trântesc pe pat și iau caietul de schițe în mână. Mă uit la toate schițele și zăbovesc pe ultima.

  E o schiță cu Allie, singura pe care am terminat-o.

  La petrecerea la care am mers cu Allie am cunoscut-o pe Olivia. Studiază la facultatea la care merge și iubita mea,dar e la arte.

  Cât timp am așteptat-o pe Allie să se schimbe Olivia a început să mă întrebe despre tatuajul de pe inimă. Mi-a zis că e ceva unic.

  I-am explicat că e o schiță personală. A vrut mai multe detalii,dar când a văzut că nu i-am răspuns nu a mai insistat. În schimb a început să vorbească despre ea, adresându-mi câteva întrebări între reprize. I-am arătat câteva schițe de ale mele-la cererea ei desigur- și m-a întrebat dacă fac vreo facultate și dacă vreau sa profesez în asta. I-am zis că nu și a început să îmi înșire niste facultăți bune.

  Am uneori momente când stau pur și simplu și mă gândesc la ceva,iar când mă uit la caietul din mână mea mazgălidula făcută seamănă ceva,după o adaptez a ceva ce consider eu că seamănă.

  Ca acum.

  Mâna mea parcă lucrează singură,iar când termin mă uit mirat la schiță.

  Nu apuc să descifrez prea bine că ușa se deschide și pe ea apare Carlos. E ușor abătută când se așează pe patul meu și își pune mâinile în cap.

  -Care-i faza? Îl întreb când văd că își freacă fața.

  -Am dat-o în bară, murmură.

  -Ce ai făcut așa de grav de și ajuns în halul ăsta? E ușor distrus,are ochii roșii și barba nerasă. Oftează și își freacă maxilarul.

  -La dracu', țipă și aruncă cel mai apropiat obiect. Mă uit mirat la el așteptând un răspuns.

  -Carlos,ce dracu ai pățit de arăți așa?

  -Am cunoscut o fată,îi fac semn să continue. Era la barul meu într-o excursie cu un băiat. Acesta s-a dus la baie sărutând-o pe obraz. Ștergeam paharele și am mers să văd dacă dorește ceva. Era...n-am cuvinte. Par brunet,lung,ochii ca de căprioară, căprui. Și un corp de nota zece. Am încercat să nu mă dau la ea, că știam că avea iubit. Deobicei nu cer legitimația unei persoane,dar m-a ros gândul și i-am cerut-o. După numele de familie și accent e clar italiancă. A zâmbit când m-a văzut că zăbovesc pe ea. S-a aplecat peste bar și privirea mi-a fugit spre decolteul ei.

  -Unu la mâna scârbos,nu am nevoie de detaliile astea. Doi la mâna continuă.

  -Infine, spune și își dă ochii peste cap. Știi tu ce a urmat. Am devenit dependent frate. In fiecare weekend speram să vină din nou. A venit și la apartamentul meu din Houston. Frate era perfectă. Până astăzi. A venit din nou la apartamentul meu și arată groaznic. Plângea,era devastată. Am invitat-o înăuntru. A început să se panicheze apoi mi-a dat bomba.

  -Și care-i aia? Îl întreb când văd că nu mai zice nimic.

  -E însărcinată. Cu mine.

  Mai ca mă înec cu aer. Un acces de tuse mă apucă de parcă zici că fumez prima mea țigare. Mă uit la el mirat așteptând să îmi zică că glumea. Că nu vorbește serios. Dar nu glumește. E serios.

  -Sper că nu ai dat-o afară și ai pus-o să facă avort că tu nu vrei copilul. Când văd că nu răspunde îmi vine să îl pocnesc. Carlos! Cât de prost să fi...

  -Nu am făcut asta, pur și simplu mi-a fost greu să asimilez toate astea și am pus-o să facă un test de paternitate.

  Mă ciupesc de podul nasulul și îmi vine să îl pocnesc neironic. Îmi strâng mâna în pumn și cu greu mă abțin.

  -Cât de prost să fi?! Să o pui pe mama copilului tău să facă test de sarcină?

  -Tu nu ai fi pus-o dacă ai fi cunoscut-o într-un bar?

  -Nu! Spre deosebire de tine am un copil și știu cum e să te gândești că nu poate fi al tau. Dar acum pe bune Carlos! Ce crezi că ar putea să facă, să te stoarcă de bani? Probabil săracă s-a îndrăgostit de un măgar ca tine și acum când i-ai zis să facă testul de sarcină și-a dat seama ce gândești despre ea. Tu nu gândești de loc Carlos. Aici 27 de ani și gândești ca un adolescent de 16 ani!

  Carlos se uită la mine gânditor. Meditează la ce i-am spus. Foarte bine. Nu am mințit în nimic din ce am zis. E doar purul adevăr și dacă cumva nu își cere scuze o să se trezească în spita

  - Și dacă nu e al meu Kayden? Ce dracu fac?

  -Ai încredere în ea Carlos pentru numele lui Dumnezeu! Nu cred că ar fi ea stare să facă așa ceva.

  -Nici măcar nu o cunoști!

  -Nici tu! Țipă la mine

  Conversația noastră e întreruptă de telefonul meu care sună. Îl scot de la încărcat și observ că mă apelează un număr necunoscut. Stau câteva secunde să mă gândesc dacă să răspund sau nu. Într-un final apelul se închide,dar persoana sună din nou. De data asta răspund:

  -Alo da? Poziționez telefonul între ureche și umăr și scot o țigare din pachet. O țin între buze și o aprind cu bricheta. Carlos își dă ochii peste cap și își deschide și el telefonul.

  -Kayden? Mă întreabă o voce groasă tristă.

  -Da eu sunt. Cu cine vor...

  -Numele meu este Connor Abrams. Își trage nasul,iar în fundal aud niște plânsete de femeie.

  -Și cu ce pot să vă ajut? Spun și trag din țigare.

  În fundal se aud niște foșnește,o mică înjurătura, apoi o voce de femeie mă întreabă:

  -O cunoști pe nepoata mea Allison Evans nu? Colega ta de apartament. Sângele îmi îngheață în vene când îi aud numele. Allie nu a mai venit de o săptămână acasă vrând să stea la prietena ei Norah.

  -Da ce este cu ea? Întreb cu o voce răgușită.

  -Ea, spune printre un hohot de plâns. A fost împușcată.