Kayden

10

Allie

Deci ca să înțeleg,stau lângă un fost drogat. Bine a fost cam urât din partea mea,dar nu m-am așteptat la toată povestea asta.

M-am așteptat să aud că nu a folosit protecția când s-a culcat cu una și aia i-a lăsat copilul pe cap cu pretextul "ea are o viață de trăit/e prea tânără și nu are timp de copii"

Oftez și îl strâng mai tare pe Kayden în brațe. Chiar îmi pare rău pentru el și pentru Crew- parcă așa îl chemă-că au ajuns așa.

Plânge în toată regula,și îmi dau seama cât de multe s-au schimbat în astea două luni de când stau în apartamentului lui. Inițial era încrezut și acum...plânge pe umărul meu.

Kayden e tată.

Îmi dau seama că viitoarea iubită a lui Kayden-aia care nu va exista- va fi mama vitregă a lui Crew.

Doamne ce mult seamănă cu el. Poate zic asta pentru că nu am cunoscut-o pe mama lui,dar ar trebui să fi chior să nu îți dai seama de asemănarea dintre ei doi. Singurul lucru pe care îl văd diferit la el fața de tatăl său este culoarea ochilor-verde mai exact daca nu m-a înșelat privirea- o are de la mama lui.

Crew mi-a șoptit la ureche că mama lui este un înger care îl păzește în fiecare zi și că vorbește cu ea în fiecare seară când adoarme. Nu am să-i spun lui Kayden pentru că știu că l-ar durea. După felul în care mi-a spus toată povestea,tonul vocii, regretul din ochii...o iubea cu adevărat. Și se învinovățește pentru moartea ei. Doamne,nu pot să spun asta,dar mă bucur că a leșinat atunci,altfel ar fi văzut cu ochii lui incidentul și atunci ar fi rămas cu sechele și poate...doamne nu mai să mă gândesc la asta mă ia cu fiori.

Kayden își ridică capul din scobitura gâtului meu și fața lui mă lasă lată. Ochii roșii umflați,nasul ușor roșu,obrajii umezi având și ei nuanța pe care o are și nasul,și buzele,doamne le are roșii și umflate...

Se scarpină la ochii și își trece mâna prin părul lung. În tot acest timp nu îl scap din ochii. Când își coboară capul,buzele lui sunt extrem de aproape de ale mele și un impuls mă face să vreau să mă sărute.

-Allie, murmură și îi simt respirația caldă pe buzele mele.

Ne uităm unul la altul și nu știm ce să facem,se vede că suntem vulnerabili. El că s-a deschis în fața mea,iar eu,ei bine așa sunt de cele mai multe ori când sunt aproape de el.

Înghit în sec și nu îmi pot lua privirea de la ochii lui albaștrii care au nuanța mult mai închisă,iar pupila e dilatată.

Degetul lui îmi trece peste buza de jos,iar mâna lui mi se încleștează în păr. Inima bate că o nebuna,iar respirația mea e sacadă. La fel și a lui.

Mâna lui care era pe coloana mea-care a stat nemișcată într-un anumit loc- se mută pe talia mea și mă strânge ușor de ea. Mâinile mele,care îi stăteau pe umeri au coborât ușor.

Fiind cu mult mai înalt ca mine, stetea aplecat, aproape cocoșat. Chiar nu suport să îl văd atât de vulnerabil. Simt că mă bufnește și pe mine plânsul doar gândindu-mă la ce este în sufletul lui. Ani de zile am încercat să nu mă las afectata de faptul că alții copii și adolescenți de vârsta mea au parte de o familie fericită și unită,care se iubesc și sunt alaturi unul de celălalt la bine și la rău. Am incercat să mă gândesc că există persoane care o duc și mai rău decât mine,dar fără șanse.

După ce tata a fost închis,la un an distanță stăteam foarte des cu prietena mea de atunci, Shelley. Mergeam una la alta și eram recunoscătoare că nu ma întreba de părinții mei- când venea la mine și nu numai-,iar când veneam eu la ea,și vedeam cum tatăl ei o privea pe mama ei ,cum o sărută pe Shelley pe obraz și o luă în brațe,toate dulcegăriile astea mi se păreau necunoscute,dar tânjeam și eu după asta. Când eram mică credeam că e normal ca părinții să nu se înțeleagă și să nu fie foarte apropiați.