LETAL

Capitolul 14

În prezent...

NOVA

Ziua de dinaintea dezastrului.Sau vineri.Am terminat cursurile mai devreme iar acum mă îndrept spre mall.E ziua lui Albert și vreau să îi iau un cadou, morocănosul nu ar fi de acord cu așa ceva dar știu cât de mult iubește micile detalii și mașină lui așa că m-am hotărât să îi iau niște accesorii auto.

Când intru, iar aerul rece de la aerul condiționat mă lovește în față, contrastând cu căldura de afară. Îmi scot telefonul și verific mesajele. Nimic nou de la Albert, nici măcar un indiciu că bănuiește ceva. E tipul de persoană care se așteaptă la surprize doar când e vorba de alții, niciodată pentru el.

Intru într-un magazin de accesorii auto, unde mirosul de cauciuc nou și piele sintetică mă izbește instantaneu. Îmi plimb privirea printre rafturile cu volane, odorizante de mașină și huse pentru scaune. Mi-aș dori să-i iau ceva special, dar în același timp să nu fie prea evident.

-Bună ziua, pot să vă ajut cu ceva? mă întreabă o vânzătoare tânără, cu un zâmbet forțat.

- Da, mă gândeam să iau un cadou pentru un prieten. E pasionat de mașina lui... poate un accesoriu mai deosebit? răspund eu, aruncând o privire către un raft plin de brelocuri și mărgele de retrovizor.

-Ah, înțeleg, spune ea. Ceva discret sau mai extravagant?

-Ceva discret aș prefera.

Stau câteva secunde pe gânduri. Albert nu ar fi tipul care să pună LED-uri colorate în mașină sau să-și decoreze bordul cu jucării, dar iubește detaliile bine făcute. Mă hotărăsc până la urmă asupra unui kit de îngrijire auto care conține tot ce ar putea avea nevoie, soluție pentru piele, șervețele pentru bord, chiar și o mică lanternă pentru situații de urgență.Apoi iau și un set de covorașe,un odorizant și un breloc drăguț.

După ce plătesc, ies din magazin cu o pungă în mână și o ușoară senzație de neliniște. Parcă ceva nu e în regulă. Oare e doar ideea de a-i face un cadou surpriză, când el mereu susține că „nu-i trebuie nimic"?

Până să-mi dau seama, pașii mă poartă spre ieșirea din mall. Îmi arunc o privire în jur. Totul pare normal, dar aerul are o tensiune pe care nu pot să o explic. Fiind vineri, locul e plin de oameni care își fac cumpărăturile pentru weekend, râsete și discuții se aud din toate colțurile. Însă ceva din fundalul acestor sunete obișnuite pare greșit, ca o notă falsă într-o melodie cunoscută.Poate sunt doar eu.

Îmi scot telefonul din buzunar și văd că am un apel pierdut de la Sir.Mă așez pe o bancă și îl apelez.

-Hei!Aveam telefonul pe silențios,ce s-a întâmplat?

-Hei,unde ești?Am primit niște informații noi de la Ghost.

-Sunt la mall, tocmai mă pregăteam să ies. Ce informații? întreb eu, încercând să îmi mențin vocea calmă, deși stomacul mi se strânge.

Sir își trage adânc aer în piept de la celălalt capăt al firului.

-Stai unde ești.Sunt în apropiere.

Mi-a închis telefonul.Îmi ridic privirea și scanez din nou mulțimea. Nimic suspect, dar ceva tot nu e în regulă.Cât timp aștept,intru pe Instagram unde prima postare pe care o văd e a lui Dawn.Fotografia mă lovește ca un pumnal. Dawn, cu acea alură amenințătoare, îmbrăcat în echipamentul Umbrelor, mă privește din imagine cu o intensitate care îmi face pielea să se zburlească. În spatele acelor fire răvășite care îi acoperă parțial fața, ochii lui par să ardă cu o dorință de a controla, de a cuceri. Îl cunosc prea bine. Nu este doar vărul meu, e o forță de temut, iar postura lui în această fotografie e de prădător, gata să lovească. Echipamentul întunecat, cu inserții de metal, îi dă un aspect și mai mortal, de parcă ar fi un soldat al unui război invizibil, mereu pregătit să acționeze din umbră.