LETAL

Capitolul 8

În prezent...

NOVA

E joi.Am reușit să dorm în jur de două ore și acum stau și privesc tavanul așteptând ca alarma mea să răsune în cameră.Când am ajuns acasă tot ce am făcut a fost să mă schimb într-o pijama și să mă arunc în pat, gâtul și pieptul încă aveau mici umflături din cauza mușcăturilor lui Nox iar parfumul lui era așternut pe pielea mea.

Alarma sună în cele din urmă, iar sunetul ei îmi străpunge capul ca o adiere de vânt rece. Întind mâna, o opresc mecanic și mă așez în pat, încercând să-mi adun gândurile. Corpul îmi este greu, fiecare mușchi protestează împotriva mișcării. Urmele mușcăturilor lui Nox parcă pulsează ușor sub pielea mea, iar un fior îmi trece pe șira spinării.

Mă ridic încet și îmi las picioarele să atârne pe marginea patului, privind golul camerei. Încă simt prezența lui în aer, un parfum ușor și întunecat, ca o promisiune care încă nu s-a destrămat complet. Îmi duc mâna la gât, atingând urmele ușoare de pe piele. Închid ochii pentru o clipă și îmi amintesc de atingerea lui, de privirea lui intensă, de modul în care își marca teritoriul pe corpul meu cu acea tandrețe crudă.

Dar trebuie să mă ridic. Trebuie să merg mai departe. Chiar dacă fiecare parte a mea vrea să se scufunde în amintirea momentelor petrecute cu el, știu că realitatea mă așteaptă, nemiloasă. Aș vrea să-l sun, să-l întreb dacă și el simte același gol pe care îl simt eu, dar refuz. Trebuie să păstrez controlul.Până la urmă e doar un străin.

Remi intră în camera mea mai vesel ca niciodată.Nu am avut timp suficient să îmi retrag picioarele din  strânsoarea mâinilor sale căci deja eram trasă la marginea patului și prinsă într-un atac alcătuit din ciupituri și gâdilături.

Am contraatacat și eu atât cât am putut,lacrimile îmi curgeau iar burta deja începuseră să mă doară din pricina râsului.Măinile lui mi-au dat drumul iar greutatea lui nu se mai simțea apăsând salteaua,am deschis ochii și l-am văzut privindu-mă cuprins de mirare purtând același zâmbet jucăuș.

-Ce?

-Nu știu cine a încercat să te devoreze noaptea trecută dar se pare că s-a descurcat de minune, îmi analiza fața.

M-am săltat numaidecât din pat și am gonit spre baie, când am ajuns în fața oglinzii mi-am simțit obrajii arzând.Pe lina pulsului,chiar în apropiere de baza gâtului meu erau așternute nu mai puțin de șase urme vineții. Umflăturile pe care le-am simțit aseară sub buricele degetelor pare că au prins culoare și asta nu e deloc bine.Îmi încep totuși rutina,lumina rece contrastează dureros cu amintirea caldă a nopții trecute. Apa de la robinet curge încet, umplând chiuveta, iar eu mă privesc în oglindă. Fața mea pare obosită, ochii îmi sunt roșii iar cheful de viață îmi e și el pe ducă. Trec cu degetele prin păr și încerc să-mi alung gândurile, dar ele se strecoară înapoi ca o umbră încăpățânată.

Mă aplec să mă spăl pe față, iar când apa rece îmi atinge pielea, un fior îmi străbate tot corpul. Simt brusc o senzație ciudată, ca și cum el ar fi aici, în spatele meu, aproape de mine. Îmi amintesc cum mâinile lui mi-au înconjurat talia, cum șoaptele lui m-au făcut să uit de tot. Însă acum sunt doar eu, singură, iar imaginea lui Nox se estompează încet. Nu pot să uit totuși felul în care mă privea, acea intensitate care părea să ardă totul în calea ei. Mă simțeam expusă în fața lui, vulnerabilă, dar în același timp dorindu-l mai mult, chiar și acum, cu urmele lui lăsate pe pielea mea.

Mă întorc în cameră și mă îmbrac fără chef. Îmbrățișez rutina cu o mecanicitate care aproape îmi amorțește simțurile. Trebuie să îmi încep ziua, să mă prefac că totul e în regulă, că nu simt acest gol care parcă mă apasă. Telefonul vibrează pe noptieră, iar inima mi se oprește pentru o secundă.Ridic telefonul, sperând, și în același timp temându-mă, că este un mesaj de la el. Dar nu e Nox. Doar un mesaj banal, fără importanță. Mă prăbușesc pe pat pentru un moment, inspir adânc și încerc să-mi controlez bătăile accelerate ale inimii. Trebuie să-l uit. Sau cel puțin, să-mi dau voie să merg înainte, chiar dacă fiecare fibră a mea vrea să-l caute din nou.Remi mă privea stând rezemat de tocul ușii cu buza inferioară prinsă între dinți.