Problema fratilor (The Secret-Vol. III)

14. Noapte de coșmar-part.1.

Capitol special

Perspectiva lui Edward

Ajunși pe pista, misteriosul își opri motorul și o lasă pe femeia misterioasa care-l însoțea sa coboare. Muream de ciuda pentru ca voiam sa le aflu identitatea amandurora, dar nu voiam sa întind coarda. Momentan mă mulțumeam și cu Olivia. Era de ajuns sa o știu pe ea bine ca toate sa fie bune și frumoase.

"Pe cât?" Întreba Ethan pregătit sa scoată un teanc de bani pentru a începe cursa, dar misteriosul îl refuza făcând un semn scurt din mana.

"Nu mai am nevoie de așa ceva!" Îi spuse acesta sictirit. "Cu cât terminam cursa mai repede cu atâta ajung și eu acasă și voi va acesta alegeți cu fata!" Spuse acesta și își ambala motorul intorcandu-se spre linia de sosire.

Ethan se uita incruntat la mine după care se întoarse și el cu fata spre linia de sosire. Se vedea de la o posta ca Ethan era supărat pe mine, dar dacă el nu ar fi început acea cearta care nu-si avea locul, acum nu ar mai fi trebuit sa ne concuram pentru Olivia. Dar dacă prostia doare...

"Sa dea dracii sa nu concurați cu mine ci sa mă lăsați sa alerg de unul singur ca nebunul ca înțelegerea cade și fata rămâne la mine!" Spuse misteriosul când m-am alăturat și eu celor doi la linia de start.

"Cine crezi ca ar pierde intenționat o cursa?" Spuse Ethan și își așeza mă bine casca pe cap, și după ce o lega aștepta ca una din fufele de pe aici sa ne dea startul. Imediat o fufa subțirică și mai mult dezbrăcată decât îmbrăcată apăru în fata noastră cu doua steaguri verzi. Se pusese intre mine și misterios ca la 'Start' sa nu fie lovită de vreunul din noi. Dominic statea pe para analizând-o pe femeia misterioasa ce îl însoțite pe misterios. Începeam sa cred ca cele doua încep sa-si bata joc de noi doar ca sa nu își piardă timpul pe aici.

Fufa din fata noastră începu sa numere de la 1 la 3 și dădu startul exact când steagurile verzi atinseră asfaltul mult prea uzat. Circuitul pe care circulam era același doar ca în loc de o curba de 180 era una de 360 de grade. Puteam lua curba fără nicio problema dacă avem o viteza constanta și nu apăreau probleme. Motoarele mergeau cu mare viteza pe circuit. Misteriosul se pare ca avea aceeași tactică ca și cea din prima seara, mergand incet, dar nu aveam de gând sa-l las sa câștige. Trebuia sa-i distrug planurile și nu o puteam face decât jucând murdar. Niciodată nu făcusem așa ceva, dar având în vedere circumstanțele în care ne aflam , as face orice ca ca câștig aceasta cursa. Dacă nu pentru mine, pentru Olivia as încalcă și regulile regulilor.

"Shit!" Se auzi din partea dreapta unde misteriosul mergea normal. Vocea parcă îi era mai subțire, mai de femeie după cum bănuiam, și se pare ca avea probleme cu motorul. Fiind aproape de el , mi-am intors doua secunde capul spre el și am rămas uimit. Se pare ca avea probleme cu motorul căci lăsa urme mari de benzina, și știam ca dacă nu oprea înainte sa ajungă la curba avea sa o pățească grav. Am claxonat atragandu-i atenția lui Ethan și acesta încetini ajungând în dreptul meu.

"Ce s-a intamplat?" Tipa acesta vrând sa acopere sunetul produs de motoare.

"Misteriosul are probleme la motor și dacă nu oprește înainte de curba o va păți grav!" Am zis și acesta si-a continuat drumul.

"Trebuie sa ne revanșam cumva, nu ?" Întreba el înainte sa accelereze și sa mă lase în spatele lui cu vreo 5 metri. Am mârâit înfundat când am văzut incopemtența de care dădea Ethan dovada în acest moment. Câteodată se gândea numai la răzbunare și nimic din asta nu avea sa-l ajute sa judece corect ca și în momentul de fata.

"Încetinește și încearcă sa oprești înainte de curba!" Am zis eu încetinind și ajungând mai aproape de misterios. Dâra de benzina creștea tot mai mult ceea ce însemna că cineva îi umbla se la motor.

"N-am destul timp!" Tipa și acesta ascuzamdu-si de data aceasta vocea. "Du-te înainte! Ma descurc eu!" Spuse acesta încetinind puțin, obligându-ma și pe mine sa încetinesc.

"Nici vorba. Oi fi tu rivalul meu, dar în asemenea situație se uita de toate divergentele. Încearcă sa încetinești mai mult !" Am zis eu întorcând capul inapoi înainte. Trebuia sa fiu și eu atent la drum dacă nu voiam sa ajung la spital împreună cu misteriosul.

"Degeaba încerc. Tot o sa mă izbesc în zid. Nu am destul timp sa încetinesc cât sa opresc și curba nu o pot lua!" Tipa acesta și în loc sa încetinească acesta accelera.

"Tu ești nebun? Încetinește dracului! Chiar vrei sa mori?" Tip când ajung lângă el. " Nu faci nimic dacă accelerezi! Din contra mai mult iti așterni moartea în fata!" Am spus și acesta si-a intors pentru câteva secunde capul spital are mine ca mai apoi sa revină la drum. Avea doua opțiuni : ori sa moara direct ori sa intre în zid și sa sufere câteva răni. Am oftat învins când am văzut ca încetinește tot mai mult, dar eu am continuat sa merg cu aceeași viteza. Dacă avea sa piardă controlul motorului nu voiam sa risc și sa fiu și eu lovit. Curba era la 2 kilometri în fata noastră adică aproximativ 2000 de metri. Dacă nu reușea sa încetinească cât sa nu moara era de bine. Chiar dacă el era un rival extrem de bun nu aveam de gând sa-l las sa moara, chiar dacă asta mi-ar fi oferit șansă să îmi iau revanșa. Dar un joc corect rămâne corect pana la capăt. 500 de metri în fata noastră iar el încetinise considerabil, dar nu de ajuns cât sa oprească și nici sa poată lua curba și inevitabilul se produ, acesta lovindu-se de parapet și ieșind de pe carosabil. Cand am văzut căzătura zdravănă pe care o lua am oprit motorul brusc și am sărit de pe el numaidecât. Misteriosul avea nevoie de primul ajutor. Apropiindu-ma tot mai tare de misterios simțeam cum ceva din mine se rupea. Nu avusesem parte niciodată de o astfel de căzătura, dar din ce auzisem și văzusem nu era prea plăcută aceasta experiență.

Ajuns în dreptul misteriosului l-am scos de sub fiarele motocicletei și l-am asezat în poziția de prim ajutor. Avea nevoie de aer și trebuia sa-i găsesc pulsul, iar cu casca nu aveam ce face. Mă mirasem cât de ușor poate fi acest misterios, avand in vedere ca avea un corp bine format..sau cel putin asta lasă costumul sa se vadă. I-am desfăcut casca misteriosului și am tras-o încet în sus. Am înghițit în sec când am văzut ca firicele de par lungi ies de sub ea. Parul castaniu mă făcea sa mă duc cu gândul la Olivia, dar nu la asta trebuia sa mă gândesc acum...Însă am simțit cum timpul se oprește când am reușit sa-i scot casca misteriosului sau mai bine zis misterioasei. Cerul îmi picase în cap, iar eu stăteam nemișcat cu capul ei în poala mea.

"A dracu' sa fie viața asta! De ce tocmai tu? De ce? Ce ti-a trebuit ție motor și curse! De ce?!" Am început sa tip când mi-am revenit cât de cât. Chipul îi era palid iar un firicel de sânge se scurgea de undeva de la tâmplă. Avusese noroc ca purtase casca de protecție altfel o pățea mult mai grav. Nevrând sa-i multiplic rănile, după ce i-am găsit pulsul extrem de slab, mi-am dezbrăcat geaca de piele, apoi tricoul ca sa-i pun la genunchi unde locul sangera abundent. Nu-mi veneau crede ochilor chipul palid al Oliviei. De ce îi trebuisera ei curse și motoare? De ce ea? Nici în ruptul capului nu mi-as fi imaginat ca ea ar putea fi acel misterios prin de aroganta și prea multa încredere.

Am tresărit când telefonul a început sa-mi sune și l-am scos din buzunar din doi timpi și trei mișcări. Cel care mă suna era nimeni altul decât Ethan, lașul ce dorea cu orice preț sa-si ia revanșa chiar dacă știa ca misteriosul nu mai putea continua.

"Spune-mi ca nu e adevărat!" Urla acesta în telefon făcându-ma sa mă incrunt. Lui îi ardea de urlat acum în loc sa vina sa mă ajute.

"Lasă uratul acum la mine pentru ca nu rezolvi nimic. Mai bine ai aduce o mașină ca sa o aducem la sediu. Are răni multiple și sângerează, nu foarte mult dar sângerează!" Am zis și acesta tăcu. "M-ai auzit sau trebuie sa repet?" Am întrebat usor nervos.

"Dominic și Lussi au plecat spre tine cu masina lui Sam. Eu va aștept la sediu și pregătesc cele necesare pana sa ajungeți voi!" Spuse acesta și închise fata sa mă mai lase sa adaug sau sa comentez. Avea sa urmeze o noapte de coșmar și știam ca ăsta nu este decât începutul.

---------

Nu mă omorâți va rog ^_^