Problema fratilor (The Secret-Vol. III)

7. Promisiuni.

Trebuia sa recunosc ca patul era o adevărată frumusețe, însă când te puneai în el era un adevărat coșmar. Toate aceste lucruri care mă înconjurau mi se păreau inutile. Mai avusesem parte de așa ceva și înainte, dar acum toate acestea îmi aminteau lucruri care de mult le uitasem și încercam să nu le mai aduc și în prezent. Preferam sa le țin în trecut, sa le păstrez în siguranță.

Mă foiam în pat de mai bine de jumătate de ora. Efectiv nu-mi găseam locul, ori asta ori gestul lui Edward fata de mine mă macina în interior puțin câte puțin, încercând sa distrugă zidul pe care m-am chinuit sa-l construiesc atâta. Nu mă simțeam pregătită pentru încă o astfel de experiență. Speram sa rămân loiala și sa-mi pastrez promisiunea făcută, dar destinul are alte planuri cu mine.

Într-un final, cumva, am reușit sa adorm..dar din păcate pt mine nu avea sa fie un somn plăcut.....

Flashback.

Plângeam atât de tare încât simțeam ca secasem. Capul lui Victor statea pe picioarele mele sângerând abundent.

"Chemați naibii ambulanta aia odată. Nu vedeți ca moare?" Tip eu la oamenii din jurul meu, a căror priviri exprimau numai mila. Eu nu aveam nevoie de mila. Aveam nevoie de o amărâtă de salvare și doctori care sa-l salveze pe Victor.

"Liv..."șopti Victor cu capul pe picioarele mele incercand sa respire cât mai normal și sa stea treaz.

"Victor...te rog eu mai rezista puțin. Te rog Victor. Nu mă lasa. Nu pot sa-mi imaginez viața fără tine."am zis repede nelasandu-l sa-si termine ideea.

"Liv...înțelege ca... pana aici ...mi-a fost scris ....sa trăiesc. Nu pot...schimba..destinul! Si tu ...ști bine asta!" A spus el închizând ochii și inspirând aduc, ca mai apoi sa-i redeschidă și sa mă privească pierdut.

"Victor...!" Am zis eu suspinând.

"Liv...promite-mi ca ai sa fi fericita. Promite-mi ca ai sa o crești pe micuța Maya așa cum ne-am propus. Promite-mi ca ai sa-ți refaci viața și ca ai sa-ți găsești un loc în lumea asta. "

"Victor nu spune asta. Ambulanta e pe drum! Te rog rezista. Maya are nevoie de un tata iubitor. Te rog...."

"Liv..Promite-mi! "Se milogi el.

"Promit ca am sa fiu fericita, și am sa-ți fiu mereu loiala. O sa am grija de Maya...dar te rog rezista. Nu contează cât ai sa stai în spital...tu...tu doar trebuie sa ramai lângă mine!"

"Mi-ai promis Liv. Sa nu uiți! Am sa te veghez de acolo de sus. Te iubesc! Si pe tine și pe Maya!"a spus inainte sa închidă ochii.

"Nuuuuu!" Am țipat cât de tare am putut, pana când Victor a fost luat de către medici pentru îngrijiri medicale. "Da-mi drumul om fără inima. Trebuie sa-l salvez. Trebuie sa-l salvez..."au fost ultimele mele cuvinte înainte ca totul sa se întunece.

End Flashback.

Perspectiva lui Edward.

Somnul se pare ca în seara asta avea chef de glume cu mine. Nu puteam dormi absolut deloc. Mă gândeam la mama, mă gândeam la tata, mă gândeam la Lussi, mă gândeam chiar și la Olivia.
Fata acea avea o privire de te baga în pământ. Era asemenea unei căprioare și credeai ca dacă o atingi se va sparge. Nu stiam ce se petrecuse cu mine cât timp fusesem în acea camera. Odată intrat acolo, parcă toate armele de cuceritor și frângător de inimi le lăsasem la usa. Și sarutul acela fusese ceva ce nu mai făcusem niciodată cu o fata...Nu un astfel de sărut.

"Nuuuuu!" Țipătul ascuțit de la doua uși distanta mă făcu sa mă ridic repede în picioare și sa mă incrunt. Avea un coșmar sau se speriase de un păianjen?
Mi-am tras repede o pereche de pantaloni pe mine și am ieșit ca fulgerul din dormitor. Nu fusesem singurul care auzise strigatul disperat, deoarece Lussi, Dominic și Ethan se îndreptau fulger spre camera în care statea Olivia.

"Ce s-a intamplat?" Întreba Lussi somnoroasa.

"O sa aflam imediat!" Am zis și am deschis usa camerei Oliviei.
Întunericul ne întâmpină pe toți 4. Nimic suspect sau straniu pana acum pentru o noapte normala a unui om. Am început sa merg aprinzând usor veioza de pe noptiera patului....dând de chipul transpirat al Oliviei. Avea un coșmar...

"Da-mi drumul om fără inima! Trebuie sa-l salvez! Trebuie sa-l salvez!" Repeta incontinuu.

M-am asezat lângă ea pe pat și i-am dat firele de par de pe față. Era transpirata toată iar pilota ajunsese undeva pe la capul celălalt al patului. Am început sa o zgâlțâi încet incercand sa o trezesc...

"Liv!" Am zis în timp ce o scuturam."Liv! " am repetat iar ea a deschis ochii speriata ridicandu-se în fund.

"Trebuie sa-l salvez !" A zis atât de repede încât mă sperie. Un moment de liniște se lasă intre noi așteptând sa vedem ce reacție va mai avea.

"Liv...a fost doar un coșmar!" Am zis eu și ea s-a intors cu fata spre mine uitandu-se oarecum uimita.

"Un coșmar!"repeta ea absenta. "Știi câteodată unele lucruri par mai reale decât sunt!" A zis ea." Iar eu trebuie sa mă țin de promisiune. Chiar dacă jumătate din ea nu am respectat-o" a zis ea si eu m-am uitat confuz când a început sa plângă.
Ne-a făcut semn sa o lăsăm singura iar ea s-a asezat cu capul intre pernele pufoase ce tronau pe pat.

"Tu de ce n-ai plecat?" Întreba ea când se întoarse și mă văzu.

"Pentru ca tu sigur nu ești bine!" Am zis eu și ea a strâns ochii lăsând doua lacrimi mici sa alunece în jos pe obraz.

"Am sa fiu!" Spuse aceasta și se întoarse cu spatele la mine. Am oftat, și m-am întins pe jumătatea libera rămasă. Nu aveam sa plec de aici pana când nu se liniștea. După câteva minute de tăcere, în care amandoi eram conștienți ca niciunul din noi nu poate dormi.

"Liv..." am spus eu și m-am intors cu fata la ea, în timp ce ea mă privea mirată. "Haide sa ne culcam! Mâine avem facultate amandoi!" Am zis și m-am apropiat de ea. Nu știam de unde venise aceasta afecțiune și aceasta apropiere blândă. Speram doar sa nu mă prostească. Mi-am pus mana după spatele ei , și am apropiat-o pe ea mai mult de mine, încercând sa stăm amandoi confortabil. Aceasta încă mă privea cu ochii mari licărind. Am sărutat-o părintește pe frunte când am reușit sa ajung la rezultatul final. "Noapte buna Liv!" Am zis eu iar ea s-a cuibărit mai bine în brațele mele. "A fost doar un coșmar!" Am mai zis dar cred ca adormise deja pentru ca nu mai făcuse nici o mișcare. Am zâmbit mulțumit când am vazut-o dormind cu capul pe pieptul meu și am închis ochii incercand sa adorm și eu.