Capitolul 29 - Pasari si delfini

34.5K 1.3K 144
                                    

Spatiul mic din lift devine din ce in ce mai mic. Harry si Rebecca imi provoaca furnicaturi in stomac. Louis se uita la mine si ii cer ajutor din privire dar nu are ce sa faca. Nu ma poate salva mereu.

Harry privea, inca usor incruntat, in pamant cu mainile lui inca in palton. Privirea Rebecca ma atintea si eu incerc sa i-o evit. Era prea ciudat ca eu si Harry, care ne-am despartit practic din cauza Rebeccai, sa fim in acelasi lift si sa fie si Rebecca. Iar Harry care o sa fie doar la un perete distanta de mine noaptea, uh, o sa fie la naiba de greu si singurele persoane de partea mea aici sunt Louis si probabil Zayn.

Am ajuns la etajul 4 in 2 minute care mi s-au parut ca durau o vesnicie.

Cand usile liftului s-au deschis am iesit din lift rapid, de parca cineva ma muscat de spate. Louis a iesit dupa mine. Harry a iesit ultimul iar usile groase ale liftului s-au inchis in urma lui.

Raman in urma cu Louis si ceilalti sunt la doi pasi inaintea noastara. Rebecca mergea la doar cativa centimetri departare de Harry asa ca el a grabit usor pasul si mi-o pot imagina pe Rebecca dandu-si ochii peste cap. Majordomul ii deschide usa Rebeccai iar ea intra rapid pe ea, fara sa mai zica nimic. Il lasam si pe Zayn la camera lui si am ramas doar eu, Louis si Harry. Si majordomul.

-Ne vedem Hazz, zice Louis si intra in camera lui.

Harry nu zice nimic, doar se uita in fata si ne continuam drumul, alaturi de majordomul cu par carunt in cap.

-Aici domnisoara Hathaway, imi atrage atentia majordomul cand eu mergeam inainte cu Harry.

-Sigur, zic stanjenita si intru in camera.

O inchid usor in urma mea si respir usurata. Caut sa aprind becul si dupa 2 minute in care am dat cu picioarul intr-o masa l-am gasit.

Lumina a inundat intreaga camera. Locul era la fel de frumos ca si intreaga cabana. Patul era imens, la fel ca cel de la scoala, un candelabru mai mic fata de cel de la receptie era pe tavan, pe jos era un parchet maro inchis si erau multe covoare pufoase si albe. Pe pereti era un crem frumos si canapelele erau negre. M-am asezat pe una si mi-am luat capul in maini. Nu am sa mai ies din camera asta pe tot parcursul excursiei. E prea greu sa fiu langa Harry. Tocmai ce ne-am despartit si stam ore intregi, nu numai la doi metri departare unu de altul.

Ma ridic iar in picioare si ies pe balconul destul de mare care avea o priveliste minunata. Varful muntilor se vedeau perfect iar stelele straluceau puternic. Nu stiam ca eram la o asa inaltime. Pentru ca nu sunt fana inaltimilor si nu ma dau in vant dupa ele plec de pe balcon si inchid bine in urma mea usa glisanta de sticla. Trag si perdelele groase, lasand doar un col tmic, pe unde doar luna si doua stele se vad perfect.

Imi dau geaca jos de pe mine si chiar atunci aud un batut la usa. Stau doua minute bune blocata. Daca este Rebecca? Sau mai rau, Harry? Dar la fel de bine poate sa fie si Louis si vreau sa vorbesc cu el.

Deschid usa incet, de parca as fi o batrana din aia care ii sperie pe copii de Halloween. Raman usor surprinsa cand il vade pe Zayn cel care este in fata usii mele. Dechis usa larg si respir usurata ca nu este Harry sau Rebecca.

-Hey, zic si incerc sa zambesc dar drumul meu spre camere atat de aproape de Harry ma intristat iar.

-Buna, vrei sa mergem jos? Louis e cu Harry dar fetele si restul baietilor sunt jos, la cafeneaua din cabana.

-Ah, ok, ii zic nesigura pe mine.

Imi iau telefonul si il pun in buzunarul blugilor de la spate si ies pe usa, inchizand-o usor in urma mea.

Eu si Zayn pornim spre lifturi si cand el apasa pe butonul care ne duce la receptie zice:

-Stiu ca nu e treaba mea si Harry m-ar omora daca ar afla ca te intreb dar totul este ok intre voi? Adica..

TimeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum