Time

Capitolul 31 - Mozol in zapada

Privirea lui rece ma lovea. Era nervos. Pot sa zic asta dupa dintii pe care ii inclesteaza, muschii incordatiti, nervii alearga pe fata lui si mai ales din privirea lui. Ochii lui erau la fel de rosii ca atunci cand mi-am dat cu sampon in ochi dar nu cred ca ochii mei arata mai bine avand in vedere ca am aplans ieri mult prea mult pentru greseala pe care am facut-o cu Zayn.

Harry s-a ridicat brusc in picioare si eu am inghitit din sec. Avea sa faca ceva, e nervos si nu gandeste clar. Nu zice nimic, sta si ma priveste cu ceva ce as putea sa numesc ura si tristete adunata.

Harry face pasi spre mine si eu ma panichez din ce in ce mai tare. Ma surprinde cand imi  atinge umerii cu mainile lui incordate, iar eu scap caietul meu de desene pe jos. 

Harry merge in fata si ma liespte de un perete cu prea multa forta de cat ar fi trebuit. Se apropie de mine si se uita in ochii mei cu multa furie.

Deschide gura sa zica ceva dar tot ce iese pe ea este respiratia lui de menta proaspata eccelerata. Dau sa zic ceva dar era usor speriata si sincer habar nu aveam ce ar trebuii sa zic.

Ochii lui Harry erau si mai rosii de aici de aproape si un val de tristete s-a spart de mine. Nu imi placea sa il vad asa. Eu tot nu inteleg ce vrea sa faca, de ce este asa de nervos? Ar trebuii sa fie trist, nu nervos. 

-Harry eu-

Incem dar nu stiu ce sa mai zic. 

-Jennfier, zice si isi inclesteaza dintii. 

Inchide ochii pentru un minut si pot sa imi dau seama ca il ustura. Continua Harry, spune ce ai de zis, nu sta si te uita nervos la mine pentru ca ma pui intr-o confuzie mai mare.

 -Ce dracu? ma intreaba si ma luat prin surprindere. Cum de poti sa faci asa ceva?

O usoara scarba ii se aude in tonul lui. Era dezamagit, nervos si scarbit? De ce ?

-P-poftim? incerc sa il intreb.

Harry ma lipit si mai tare de perete si m-am incruntat la usoara presiune pe care mi-o creaza presandu-ma de zidul rece. Frigul se simtea mai greu pentru ca (,) corpul lui Harry era mai departe de al meu cu doar 5 centimetri si asta imi provoca furnicaturi prin tot corpul.

-Ce am facut? il intreb confuza. 

Harry scutura din cap, inca usor scarbit. 

-Spune-mi in fata, hai! imi zice nervos.

-C-ce sa iti spun? il intreb confuza si speriata.

-Cum ca nu te fac fericita si ca suntem prea diferiti, ca te fac confuza, trista azi si maine, spune-mi asa cum i-ai zis lui Zayn, imi zice cu dintii incelstati si se incrunta usor cand numele lui Zayn apare.

Cuvintele lui m-au lovit din plin si m-au facut sa ma panichez.

-T-tu m-ai spionat? il intreb.

-Nu te-am spionat, s-a intamplat sa te vad, din accident, asa cum s-a intamplat ca Zayn sa isi infinga limba in gura ta! imi tipa folosind cuvintele mele de la cearta noastra care ne-a adus aici.

Lacrimi mi s-au adunat in jurul ochiului cand mi-a spus ca ma vazut pe mine si Zayn sarutandu-ne. Era acolo? Oh nu, asta nu se poate intamplat. Nu e adevarat, eu inca visez si trebuie doar sa ma scol din cosmar. Sa ies afara din cosmarul asta in care pot sa simt 'durerea' ca o palma peste fata mea.

-Harry eu-

-Tu ce Jennifer? ma intrerupe bucuros tipand. Te-ai bucurat de sarut? Pai foarte bine pentru ca eu nu. Am stat ca un idiot sa te vad cum stai cu Zayn, cum vorbiti despre mine, cum te saruti de parca eu nu as fi existat in viata ta.