Time

Capitolul 75 - Craciun Fericit, Jennifer

-Mama, putem te rog sa sarim peste asta? intreb, eu fara sa vreau sa vorbesc despre mine si fostul meu iubit cu mama mea.

Am intrat pe usa casei mele, inca goala, eu fara sa stiu unde Eleanor sau Dianna se afla. Sper sa nu fi plecat deja in vacanta si asta fara sa imi spuna, oricum, nu cred ca ar face asta, nu cred ca Eleanor si-ar parasi toate hainele pentru o vacanta de Craciun cu familia. 

-Draga mea, asta ar putea fi o discutie care te-ar putea ajuta pe viitor si ti-ar fi folostitoare, imi spune mama in timp ce amandoua ne asezam pe canapea.

-Mama, stiu ce fac, te rog, spun, intinzandu-ma dupa telecomanda de langa mine de pe canapea.

Nu imi place ideea ca m-am sarutat chiar asa cu Harry pentru ca ala a fost un moment slab, un alt moment slab, al meu iar mie nu imi place asta. 

-Draga mea, poate ca ar trebuii sa vorbim totusi despre asta. Adica tu si Harry va prot-

-Oh nu mama, te rog, asta e prea ciudat, spun, sucuturandu-mi capul complet in timp schimb canalele de la televizor.

-De ce? Este vorba despre tine si despre-

-Mama, eu si Harry suntem despartiti, de asta e ciudat, nu mai zic ca esti mama mea, spun, ultima parte mult mai apasata.

-Poftim? Tu si Harry? Si de ce ai fi.. peste el daca sunteti despartiti? intreaba mama confuza, ea comportandu-se mai ceva ca si Eleanor.

-Mama, nu stiu, te rog, nu ma mai intreba, zic, scuturandu-mi capul iar.

-Dar de ce v-ati despartit? Erati asa de draguti impreuna, imi spune mama, tonul ei find unul trist.

-N-nu vreau sa vorbesc despre asta, spun si imi scuturt usor capul.

Nu vreau sa ii spun mamei mele despre faptul ca Harry m-a inselat pentru ca stiu ca daca o voi face atunci mama mea il va privi pe Harry cu alti ochi. Stiu ca ceea ce a facut Harry nu este deloc bine, e oribil, dar eu stiu de ce a facu-o, pentru ca are niste probleme cu fetele si in general el cu o fata in pat dar mama nu stie asta si nu vreau ca ea sa creada ca Harry e o persoana rea pentru ca nu este, mai putin in legatura cu partea aceea si cu inselatul. Oricum, e mai bine ca mama sa nu stie.

-Ok, dar esti bine, da? ma intreaba ea bland, asezandu-si o mana peste a mea.

-Sigur ca da, spun, fara sa stiu cat de tare o mint pe mama mea.

-Foarte bine, acum, vreau sa iti spun ceva, zice mama, eu incruntandu-ma confuza si speriata pentru ca tot cam asa a inceput si discutia in care mama mi-a spus ca tata.. are de gand sa plece, doar ca ea plangea si arata oribil de trista.

-Ceva de rau sau de bine? o intreb si ridic sprancenele in sus.

-Aici depinde de tine, zice ea si da usor din cap.

-Ok, spune, zic, asteptandu-i cuvintele dar fara sa ma uit la ea.

-Ma intalnesc cu cineva, zice, cuvintele ei facandu-ma sa imi ridic sprancenele din nou. Evident, dar daca nu iti convin-

-Nu, mama, e ok, spun si imi scutur usor capul. Doar ca este putin ciudat. Cine este?

-Nu, tu nu il sti, dar mi-ar face o mare placere daca ai veni dupa ziua de maine, dupa Craciun, la o cina ca sa va cunoasteti toti mai bine, imi spune mama.

Woah, era tare ciudat sa ma gandesc la mama mea, intalnindu-se cu alt cineva care nu este tatal meu dar cred ca ar trebuii sa fiu fericita pentru ea, doar a trecut cu adevarat peste acum si ma bucur ca nu este genul de femeie care inca i-ar purta verigheta de la tata si care ar plange noaptea in timp ce gusta dintr-un pahar de vin; ma bucur ca este asa si ca isi poate gasi pe cineva iar eu ar trebuii sa o suport in chestia asta.