Time

Capitolul 66 - Rebecca

-Tu glumesti, nu? ma intreaba Eleanor socata. Nu are cum sa fi facut asta!

Am ridicat din umeri in timp ce imi invarteam micul dejun in farfurie. Dianna si Eleanor par mai socata ca si mine atunci cand le-am spus de ce a putu sa faca Harry, ce a putu sa-mi faca.

-Doamne fereste, dar de ce? Erati asa de draguti impreuna, spune Eleanor si se ridica de la masa din bucataria noastra.

Nu i-am raspuns pentru ca nici eu nu stiam de ce a facut Harry ceea ce a facut.

-Cu cine a facut-o? ma intreaba Eleanor nervoasa.

-Nu stiu, spun cu o voce usoara, dorind sa nu ma mai gandesc la asta.

-Poate a fost Rebecca, spun Dianna si ridica din umeri.

-Oricine ar fi, doare, spun si imi aplec privirea in pamant. Mergem?

Nu vroiam sa mai stau la masa asta si sa vorbesc despre cum ma inselat Harry, prefer sa merg in Centru unde directoarea are sa tina un discurs. Astazi nu se fac orele, fericire pentru mine pentru ca nu vreau sa stau ca o idioata in aceiasi clasa cu Harry si sa invat.

-Ok, dar cat este ceasul? intreaba Eleanor si isi impinge scaunul sub masa.

-9 dimineata, spune Dianna dupa ce s-a uitat la ceasul de pe peretele din dreapta ei.

-Gah, imi este somn, se plange Eleanor in timp ce eu ies pe usa.

Imi trag mai bine pe mine geaca, frigul de afara find puternic.

-Oh doamne, Craciunul e asa de aproape, de ce nu incepe sa cada zapada? zice Eleanor in timp ce se uita in sus spre cerul inorat.

-Dar ai spus ca nu iti place la frig, spune Dianna din stanga mea.

Mi-am tras mai bine in jurul gatului meu fularul, fericita ca este frig afara. Frigul imi opreste asa de tare lacrimile si ma bucur pentru ca toata noaptea am plans, nici macar nu am dormit o ora.

Eu inca am tefelonul lui Harry la mine, de cand la lasat ieri in casa mea pe canapea. As fi vrut sa merg dupa el ieri, dupa ce a iesit pe usa, dar eram asa de.. terminata. E asa de oribil sa port o discutie cu Harry despre cum ma inselat.

-Craciunul cea mai buna sarabtoare posibila, spune Dianna si zambeste usor.

Mie niciodata nu mi-a placut Craciunul cu adevarat. Craciunul inseaman o sarbatoare in familie, familia mea spulberata de un barbat care si-a inselat sotia si ma parasit pe mine si pe mama. Cand eram mai micuta, si cand nu aveam habar de ce fel de om este tata, aveam Craciunuri minunate si perfect, exact cum mi le-am dorit in totdeauna. 

-Cadourile sunt cu siguranta cea mai buna chestie, spune Eleanor si bate din palme ca o fetita mica.

-Cu cine iti petreci Craciunul Jen? ma intreaba Dianna, tragandu-ma pe mine din gandurile mele cu Harry.

-Hmm? N-nu stiu, acasa, spun si imi frec usor cu unghiile mele spatele gatului meu.

Nu stiu ce as fi facut de Craciun, poate as fi stat cu Harry, dar el are familia lui si cred ca si-ar fi petrecut Craciunul cu ea. Oare ar trebuii sa ii iau lui Harry un cadou? Adica stiu ca suntem despariti dar este totusi Craciunul. Oh ba nu, nu trebuie sa ma m-ai apropii de el, este de ajuns ca am sa il vad pe la ore, nu trebuie sa ii mai cumpar si un cadou. Oricum, cum nu am avut cu adevarat o familie si prieteni nu am cumparat mai niciodata cadouri. Poate doar menajerei mele cand aveam 15 ani, i-am luat o tigaie din plastic, dar asta era tot. Mama era mereu plecata si tot ce i-am daruit ei a fost o felicitare pe care scoala ma pus sa o fac; o felicitare cu prea mult sclipici si era foarte lipicioasa.