Time

Capitolul 8 - Proba pentru majorete

Stau in pat si ma holbez pe intuneric la tavan ca o ciudata si tot nu imi vine sa cred ce am facut cu Harry. Nu ma uimeste faptul ca ma sarutat, ma uimeste faptul ca eu l-am sarutat. Dar trebuie sa recunosc as da orice sa ma simt iar cu ma simteam. Buzele lui peste pielea mea... se simtea perfect. 

-Gah! zic si ma intind dupa telefonul de pe noptiera.

Ora 2 dimineta. Multumesc Harry. Pun telefonul la loc pe noptiera cu forta. Ma intind la loc in pat. Nu imi place ca de cand le-am cunoscut pe fete le mint. Ele sunt prea bune cu mine si eu le mint mult prea mult. Dar nu puteam sa le spun ca ma sarutam cu Harry in camera mea. Nu stiu de ce dar nu vroiam. Si Harry se ascundea. Probabil pentru ca Dianna il ameninta. Oare ar trebuii sa ii spun lui Harry ca l-am auzit cu Dianna? Nu. Nu vreau sa ma imprietenesc cumva cu Harry si sa impartim secrete. Nu il vreau langa mine si nu mai vreau sa sara peste mine iar. Trebuie sa invete sa stea deoparte si sa nu ma mai numeasca ca fiind a lui. Pf. Auzi la el. 

Ma ridic nervoasa din pat si aprind becul. Daca nu pot dormi atunci am sa desenez. Deschid usile dulapului si aprind becul din el. Merg pana la un raft cu (,) cutii de pantofi si scot dintr-o cutie un caiet gros, cu foi albe si groase, plin cu desenele mele. Inchid becul de la dulap si las usa deschisa. Apuc un creion si sar impat, intre perne.

Deschid la o pagina goala si incep sa il schitez pe Harry. Nu stiu exact de ce o fac si de ce pe el dar ma ajuta sa imi scot din cap ce faceam. 

Dupa terminarea unei schite perfecte cu portretul lui Harry ochii mi se inchid usor. Imi pun caietul inapoi la locul lui din dulap si inchid usa. Arunc creionul pe masa si ma intintd inapoi in pat. Somnul mi-a disparut iar.

-La naiba! zic. 

Telefonul meu suna si ma uimeste ca o face. Cine m-ar suna la ora asta? Ma intind dupa el si vad numarul lui Harry. De ce mar suna? Sa ii raspund?

-Alo? zic si imi vine sa imi traguna ca i-am raspuns.

-Buna frumoaso, imi zice.

-Ce vrei Harry? il intreb.

-Ma plictisesc, pot sa vin la tine? 

Pot sa imi imaginez zambetul de la capatul firului si gropitele alea. Pentru o secunda ma gandesc sa il chem dar ma mustrez mental cand realizez la ce m-am gandit.

-Deci? ma intreaba Harry cand observa ca nu raspund.

-Ce? Nu, ii zic.

-Dar de ce? 

-Pentru ca nu te vreau langa mine, il mint pe jumatate.

Harry nu zicea nimica. Dupa 3 minute de liniste prea ciudata la telefon zice:

-De ce erai treaza?

-N-nu eram treaza. M-ai sculat tu, il mint.

-De ce ma minti?

-Nu te mint Harry, ii zic nervoasa pentru ca isi da seama ca il mint.

-Ba da frumoaso. 

-Bine, eram treaza pentru ca nu am somn. Ce e asa de greu de crezut?

-De ce nu ai somn?

-Ce esti tu, mama? il intreb si imi ma ridic in fund nervoasa.

-Nu, sunt Harry si nu imi place ca ma minti, zice putin nervos.

-Daca vreau pot sa te mint toata ziua, ii zic si ma ridic in picioare de la nervi.

-Deci ma minti! zice.

-Ba nu!

-Ba da! 

-Sti ce? Nici nu stiu de ce ti-am raspuns.