Time

Capitolul 69 - Cheia

Mi-am curatat gatul imediat ce am realizat ca Harry a adormit in bratele mele. Era asa de linistit si de frumos, asa de inocent. Nu suport sa il vad plangand si sa il vad in halul asta. Ma doare prea tare sa ii vad ochii rosii. 

Mi-am plimbat mana prin parul sau, fericita ca ii pot atinge buclele frumoase si pielea sa calda si fina de pe fata. E asa de frumos si de perfect, chiar daca este un dezastru acum. 

Stiu ca este posibil, cele mai mari sanse sa fie da, ca el sa ma fi inselat dar chiar nu imi pasa in momentul asta. Cum il tin in bratele mele, simtindu-ma asa de mare in comparatie cu el. E asa de.. mic si imi este frica sa nu il sparg daca il strang prea tare. Am depus un sarut peste crestetul sau, fericita ca pot sa fac asta si ca il pot tine aproape in bratele mele.

Mi-am lasat capul usor pe o parte, inchizandu-mi si eu ochii. Putin somn nu strica, mai ales dupa ce zile am avut. 

...

M-am foit adormit, capul meu inca find pe pieptul cuiva. Mi-am deschis ochii imediat ce mi-am reamintit unde ma aflam si cu cine. Mi-am ridicat capul pentru a il vedea pe Harry treaz, uitandu-se la mine cu ochii sai frumosi si verzi. Am ramas blocata pentru cateva momente dar m-am ridicat brusc in genunchi dar nu am plecat din pat dar macar nu ma mai atingeam cu el. 

Oh, perfect, am si adormit aici? Cat este ceasul oricum?

Harry nu zicea nimic, doar se uita la mine cu ochii sai inca rosii. Mi-am sitit brusc incheietura prinsa si trasa iar spre pieptul sau, de data asta tinandu-ma strans si fara sa imi dea drumul.

-Harry, chiar ar trebuii sa plec, nici nu ar tr-

-Shh, ma intrerupe in soapta in timp ce isi plimba mana peste spatele meu, buzele sale find peste fruntea mea. Ma bucur ca esti aici.

Cuvintele sale m-au facut intr-un el sa ma inmoi, dorindu-mi sa nu ma las slaba in fata lui. Dar e asa de bine, sa stau in bratele sale de ca imi era asa de dor si de voce sa perfecta si melodioasa. Toate astea sunt perfecte, asta daca iesim din casa si dau de adevaratele probleme. Probleme care ne-a adus aici.

Am incercat sa ma desprind de Harry dar pur si simplu nu vroia sa imi dea drumul, nici eu nu vroiam sa o faca dar nu puteam sa stam aici toata ziua si sa ne prefacem de parca nimic nu s-a intamplat. 

-Te rog nu pleca, imi sopteste bland in timp ce ma trage mai sus spre el, fetele noastre find acum una langa alta. Te rog Jennifer.

-Harry, eu nu pot-

-Atunci de ce ai venit aici? ma intraba in timp ce isi lipeste fruntea de a mea.

-Pentru ca eram ingrijorata pentru tine, oricat de idiot ai fi tu tot te iubesc si nu as suporta daca ai face o prostie, spun dur. Oricum, vad ca deja ai facut una pentru ca arata ca naiba casa ta, nu mai zic de tine.

-Ei bine e vina ta, spun iar eu imi dau ochii peste cap.

-Nu, Harry, nu este. Este doar vina ta si inselat-

-Nu te-am inselat pentru numele lui Dumnezeu. De ce? De de dracu as face asa ceva? intreaba si se ridica nervos intr-un cot, uitandu-se dur la mine.

-Eu.., nu stiu Harry, nu stiu. Mesajul ala a durut si sansele sa fie reale sunt mari, spun sincer.

-Dar de ce naiba ai crede ca ar fi mari si nu mici?

-Pentru ca tatal meu a facut aproximativ acelas lucru mamei mele, a inselat-o si nu stau foarte bine la capitolul incredere, Harry, de asta, ii spun sincer, ochii mei umezindu-se.

Imi duc mainile la ochi, incercand sa fac lacrimile sa nu mai curga. Asa era, nu imi place ideea ca tatal meu a inselat-o pe mama deci nici ideea ca Harry sa ma fi inselat pe mine.