Pleacă, dar nu mă uita! (Finalizată)

Cap. 5 Petrecerea (II)

             Ceasul era trecut de miezul nopții, iar eu încă mă aflam în mijlocul livingroom-lui, dansând ca și cum nimeni și nimic nu mai conta. Eram îmbătată de emoții și aveam impresia că timpul se oprise în loc. Voiam să-mi trăiesc viața, să mă simt liberă și să fac totul pentru mine și sufletul meu. Nu puteam să-mi imaginez un alt loc în care aș fi putut fi în acest moment. Muzica mă vindeca și simțeam asta prin toți porii. În sfârșit îmi găsisem ancora și aveam impresia că totul poate fi așa cum ar fi trebuit să fie. De fapt, nu-mi doream nimic mai mult decât ce aveam acum. În ciuda tuturor piedicilor și a experiențelor trecute, acum eram doar eu și eram centrul universului meu. Suna atât de clișeic, dar atât de adevărat pentru momentele acestea. Prețuiam în sfârșit libertatea pe care o aveam și îmi doream să nu o mai pierd niciodată.

Becca era chiar în fața mea și dansa, iar vinul pe care tocmai îl băuse începuse să-și facă efectul. Era atât de evident că era amețită, încât puteai să-ți dai seama numai dacă o priveai preț de câteva secunde, atunci se dădea de gol cu ușurință. Uneori se balansa aritmic și apărea pe fața ei un zâmbet larg, la conștientizarea faptul că nu mai era atât de stăpână pe picioarele sale. Joshua nu se mai apropiase de noi toată seara, oricât de tare încerca Becca să-l atragă spre noi.

-    Ally, dacă mă fac de râs, te rog, spune-mi! Nu am de gând să fiu subiect de discuție în tot liceul. În general nu exagerez cu băutura, dar am simțit că trebuie să-mi fac curaj pentru a-l aborda pe Joshua. Iar acum, uite-mă! Nici măcar nu mă mai bagă în seamă. Sunt sigură că acum este cu altcineva în timp ce eu îmi fac o mie de gânduri ca o proastă. Dacă mă plăcea era acum lângă mine și ne distram împreună. Becca vorbea cu toată sinceritatea din lume și era destul de afectată. În ciuda faptului că băuse destul de mult, arăta impecabil, ca scoasă din cutie.

-    Becca, în primul rând nu te faci de râs. Chiar dacă ai băut ești ok și aș fi tare bucuroasă dacă nu ți-ai mai face griji în privința asta. Iar în al doilea rând, Joshua nu are de unde să știe ce simți și ce îți dorești tu. Poate ca în acest moment și el gândește același lucruri ca și tine. Eu cred că ar trebui să-ți iei inima în dinți și să faci ceva dacă îl placi cu adevărat. Du-te la el, vorbiți și apoi vedeți cum stau lucrurile cu adevărat intre voi. Mi-am pus mâinile pe umerii săi și am privit-o în ochi. Era cu adevărat supărată și debusolată. Nu avea nici cea mai vaga idee ce ar trebui să facă.

-    Și dacă nu mă place și mă ia peste picior? Nu aș suporta o asemenea reacție din partea lui. Acum Becca își mușcă buzele și își frământă mâinile din ce în ce mai tare.

-    Eu cred că el te place și încă foarte mult! Dar, dacă prin absurd, ar spune că nu este pe aceeași lungime de undă cu tine, îi spui că te-am provocat eu să îi spui asta sau dai pur și simplu vina pe alcoolul care îți curge prin vene. Îi spui că dintr-odată semăna cu Brad Pitt și nu ai rezistat să nu îl complimentezi. Becca a schițat un zâmbet și mă privea cu viclenie. Cred că o încânta ideea mea.

-    Ești genială, știai? Îmi sare în brațe îmbrățișându-mă puternic, lăsându-mă aproape fără aer. După discuția noastră, să spunem constructivă, Becca s-a îndepărtat de mine și și-a croit drum prin mulțime.

           Pe Max nu-l mai văzusem de câteva minute bune, iar ultima dată când o făcusem, era în bucătărie cu o bere în mâna stângă, iar în cealaltă ținea o blondă focoasă cu care se giugiulea de zor. Îmi era atât de antipatic și nesuferit, încât mă enerva și simpla lui prezență în același loc cu mine, chiar dacă eram conștientă că îl pot evita. Felul său de a fi mă intriga la cote maxime și simțeam că nu-l pot citi absolut deloc. Uneori, mi-aș fi dorit să fiu și eu o persoană mai greu de înțeles și să nu mai fiu atât de previzibilă. Oricum, nu aveam de gând să îmi petrec restul nopții gândindu-mă la nesuferitul de Max. Becca părea că nu-l găsise pe Joshua și alesese să se întoarcă la mine. După alte câteva zeci de minute în care eu și Becca ne dezlănțuiam pe melodii ritmate, ca și cum nu mai era absolut nimeni în încăpere, în afară de noi, am decis să iau o pauza și să mă răcoresc puțin. Am mers spre bucătărie cu intenția de a luat o nouă doză de Cola, în timp ce Becca s-a îndreptat către ușa ce ducea spre curtea inferioara unde era și piscina.