Pleacă, dar nu mă uita! (Finalizată)

Cap. 13 Promisiuni

-    Te-ai mai liniștit? m-a întrebat Max, în timp ce închidea portiera mașinii roșii în care mă aflam acum. Am aprobat ușor din cap printre suspine, iar apoi l-am privit cum se îndreaptă spre partea cealaltă a mașinii. Mă gândeam la toate lucrurile care îmi trecuseră prin minte în ultimele ore. Aș fi putut evita toate aceste sentimente dureroase și contradictorii pe care le simțisem din cauza lipsei de încredere. Eram vinovată, iar în acest moment îmi era rușine să deschid gura și să spun ceva, dar nici Max nu era cel care avea de gând să spargă gheața dintre noi. I-am observat mâna încordată ce strângea puternic volanul negru, încă de când pornise mașina.

-    Cred că ar trebui să vorbim! vorbeam eu pe un ton jos, curioasă de ce avea să răspundă. Îl priveam cu coada ochiului și puteam vedea că nu are nicio intenție să mă privească. Nu mă mira această schimbare de atitudine pe care o afișa. Mai devreme fusese destul de tandru și grijuliu cu mine, iar acum părea distant și indiferent. Meritam să mă trateze așa pentru că datorită prostiei mele ajunsesem aproape pe punctul de a-l pierde. Încă nu eram sigură dacă nu cumva reușisem asta sau nu. Simțeam nevoia să vorbim și să aflu ce crede, ce simte și ce vrea să facă.

-    Și eu cred că ar trebui să vorbim, dar nu știu ce sens mai are, Alison! Expresia sa era destul de serioasă, iar cele două cute fine care i-au apărut pe frunte, au format o încruntătură foarte bine conturată. M-a străbătut un fior în tot corpul, deoarece după tonul dur din glasul lui Max, mi-am dat seama că încă era furios.

-    Știu că ești supărat și pe bună dreptate! Ar fi trebuit să te ascult atunci când mi-ai cerut asta, dar am preferat să mă las condusă de frică și aparențe. Nu a fost corect și recunosc. Nici mie nu-mi place când cineva mă acuză de ceva ce nu am făcut fără ca măcar să întrebe dacă este adevărat sau nu. Ce-i drept, Max, nu ne cunoaștem de mult timp. Începutul relației noastre a pornit oarecum cu stângul, iar faptul că nu știu mare lucru despre tine m-a făcut să mă îndoiesc de ce avem noi. Îi cautam privirea pe tot parcursul acestei conversații, dar nu primeam nimic în schimb. Era tot mai concentrat la drum și părea că nici nu mă ascultă. Au trecut câteva momente bune în care el nu a spus nimic, iar eu începeam să mă simt din ce în ce mai inconfortabil în această situație. M-am bosumflat ușor și mi-am încrucișat mâinile la piept fără a mai spune nimic. Max a tras brusc de volan și a parcat mașina mai mult forțat pe o stradă lăuntrică. Era nervos și mă speria atitudinea lui de om fioros. Eram vinovată, știam! Dar nu avea niciun drept să mă trateze așa. Sunt om și greșesc! Mă consolam singură printre gândurile care nu-mi dădeau pace de niciun fel. A oprit mașina cu un scârțâit de frâne, aproape izbindu-mă de bordul mașinii. I-am aruncat o privire ucigașă, iar apoi mi-am desfăcut centura, urmând ca mai apoi să mă dau jos din mașină. Când m-a văzut că deschid portiera mașinii, s-a enervat și mai tare.

-    La dracu, Alison! Mereu alegi să pleci fără ca măcar să aștepți să spun ce am de spus, a țipat nervos printre dinți. Nu-mi mai plăcea modul în care vorbea cu mine. Tonul său grav și ridicat, fața încrețită de încruntături și cuvintele dure, nu făceau nimic altceva decât să-mi amintească de Brian. Uram să-l compar cu el, dar nu aveam încotro. Max făcea toată munca singur și habar nu avea ce stârnea în mine. În acest moment îmi doream să fug de el și să mă lase în pace. Cu lacrimi în ochi, am deschis portiera mașinii și am coborât, luând-o la fugă fără să privesc înapoi. Îl auzeam pe Max cum țipa după mine cerându-mi să mă opresc, iar toată această situație nu făcea altceva decât să-mi aducă aminte de acea noapte. Nu mai vedeam strada aceasta liniștită pe care mă aflam în acest moment, ci vedeam culoarul școlii, vestiarele ce rămâneau în urma mea și cantina pe care îmi doream să o tot găsesc. Îmi era teamă, iar panica pusese stăpânire pe mine și inima îmi bubuia de frică și teroare. Nu mai gândeam logic absolut deloc în acest moment.