Suit and Tie (Harry Styles//română//tradusă)

Chapter 19-Fiddling fingers & taunting calls

Capitolul 19-Degete jucăuşe & apeluri sarcastice

_______________________________________________

Când alarma mea bâzâie,Harry Styles nu mai era înfăşurat în jurul meu.Hainele mele de seara trecută erau frumos pliate într-un teanc lângă pat.Nici o evidenţă ca şi cum el ar fi fost lângă mine seara trecută nu era,iar eu practic încep să mă întreb dacă era real.

Mă răsucesc din pat şi încep să caut prin penthouse-ul mare pe Harry,începând jos cu bucătăria.Nu era acolo,dar eram surprinsă să o văd pe Miss Jennifer gătind.

-"Bună"Zâmbesc intrând -"Miroase foarte bine"

Se întoarce cu un zâmbet larg -"Norah!Sunt bucuroasă că eşti încă aici.Fac pâine prăjită.Cred că Domnul Styles e în biroul său"

-"Pâinea prăjită e cea mai bună.Serios"Gem fericită.Era deja făcut un ibric cu cafea,îmi torn o cană şi mă aşez în colţ -"Jace,colegul meu de cameră face cea mai bună pâine prăjită.Ai muri pentru ea"

-"Ei bine,nu ai avut-o pe a mea încă"Glumeşte.

Chitotesc în băutura mea caldă -"Adevărat.Voi judeca  după ce o voi gusta pe a dvs."

Ea încă prăjea pâinea,care îmi făcea gura apă la fiecare vedere a sa,când Harry apare în bucătărie făcându-mi gura să saliveze şi mai mult.Pura un costum gri cu o cămaşă albastru deschis pe dădăsupt şi o cravată cu dungi.Părul său încă era ud de la duş iar telefonul său era presat pe urechea sa.

-"Voi fi acolo curând"Loveşte -"Nu poţi face nimic singur?"Zâmbesc amuzată iar el mă salută cu un sărut rapid pe obraz iar eu mă uit în ibric -"Fişierul este în cabinetul meu....Da...Cam 3,6 milioane...şi mută întâlnirea la doisprezece."

Închide fără alt cuvânt punându-se pe scaunul de la bar de lângă mine -"Câteodată mă întreb de ce  am angajaţi,dacă toţi sunt incompetenţi"

-"Poate ai prea multe aşteptări"Ridic din umeri.

Mijeşte ochii la mine -"Mă aştept la perfecţiune în afacerile mele,Norah.Nu e loc de greşeli"

-"Doamne,glumeam"Mormăi întorcându-mă către Miss Jennifer care îmi pune in faţă pâine prăjită proaspătă -"Mulţumesc"

-"Ţi-ar plăcea să iei prânzul cu mine?"Harry întreabă şi îşi taie pâinea încet.Eu,pe de altă parte era ma la cincea muşcătură aproape gemând la ce delicioasă era.

-"Uhm,sigur"Spun printre muşcături -"Unde?"

-"James te v-a lua să te aducă la biroul meu.Voi avea ceva pregătit"

-"Okay"

Continuăm să mâncăm în linişte,întrebare fără răspuns de noaptea trecută încă zăbovea între noi.Încerc să safurez fiecare muşcătură din mâncarea mea mâncând încet,şi eşuez mizerabil,termindu-mi farfuria mai repede ca Harry.El zâmbeşte la mine.

-"A fost bun,nu?"

-"Evident"Îl iau peste picior.El îşi sucutură uşor capul în neîncredere.

-"Iei prea multe în considerare,Norah"

Aproape mă încec cu băutura mea la ironie.Harry ajunge să mă bată pe spate neîndemânatic şi încerc să respir din nou.Când tuşitul într-un final se termină el ridică sprâncenele ca o întrebare.

-"Iau prea multe în considerare?"Şuier.

-"Da"Zâmbeşte,dându-mi un sărut scurt neaşteptat pe buze,care îndeajuns de sigur mă face să tac.După rânjetul care mi-l dă după probabil că avea asta în plan tot timpul,dar chiar nu îmi pasă.Săruturile de la Harry Styles au valoarea de a nu vorbi.