Suit and Tie (Harry Styles//română//tradusă)

Chapter 42-Maternal manner & hurt hand.

Capitolul 42-Manieră maternală & mână lovită.

________________________________________

DIN PUNCTUL DE VEDERE AL LUI HARRY

Am concediat trei persoane înainte de prânz (patru,dacă o incluzi și pe Ms Jennifer,care doar a râs și după mi-a pipăit fundul mai apoi făcând micul dejun) (știam eu că e o perversă Ms Jennifer=)))) ) Fiercare persoană din birou mergea în vârful degetelor prin jurul meu mai mult de obicei,evitau lifturi,fugind în alte camere când mă văd pe hol.

Și un ciocănit la ușă a venit neașteptat și nedorit ”Ocupat” Mă rățoiesc.

”Uhm” O voce ușoară vorbește înapoi ”Am o filă cu contopirea Barclay ”

Contopirea cu Barclays era ceva inportant la care am lucrat de când am început afacerile;ceva ce mi-ar crește compania și mi-ar extine numele înapoi acasă,în Anglia.Îmi frec mâinile de față ”Adu-o”

Un bărbat care lucează jos vine cu o expresie terifiată ”Marc mi-a spus să vi-l aduc”

”Aici” Lovesc întinzând o mână.Floderul mare a fost repede pus în ea ”Acum ieși”

Tânărul bărbat a fugit din cameră cât de repede e putut ,lăsându-mă să alunec printre filele folderului cu toată atenția pe care o pot mânui.Care nu era multă datorită țipatului lui Norah 'pentru că sunt îndragostită de tine'  se derula în capul meu ,au trecut doar două nopți de când s-a întâmplat.

Din senin mă ridic și ies din biroul meu ,îmi aranjez cravata și merg.Multiple stagiare ale căror nume nu mă deranjez să îl rețin sar din fața când mergeam,și fața secretarei se albește ca a unei fantome când mă opresc la biroul ei.

”D-Domnule Styles” Se bâlbâie ”Bună.Vreau să spun --cum vă pot ajuta?”

Ochiul meu tresare de nerevi ”Ce întâlniri am azi?”

”Una la ora 1 cu echipa de investiții și alta la ora 3 cu Mac Carter”

”Perfect,anulează-le pe ambele”

Ochii ei se deschid în totală neîncredere și acea mică urmă de culoare pe care o avea pe față dispare complet ”S-să le anulez?Întâlnirile?”

”Da.Anulează-le.Toate telefoanele direcționează-le către mobilul meu.Și spune-i lui James că sunt pe drum” Spun iar ea se îndepărtează furioasă .Jena tinerei femei îmi amintese ușor de Norah.Pare ca totul să fie așa azi ”Cum te cheamă?”

Degetele ei îngheață pe tastatură ”N-Numele meu domnule?”

”Da.Nu am toată .Cum te cheamă?”

”Laura” respiră ”Numele meu este Laura”

Mă uit jos la ea și mi-o imaginez pe Norah cum țipă la mine că am fost rău îmi trece repede prin minte și cum degetele ei se încleștează în pumni pe lângă ea .Buzele mele se schimbă într-un zâmbet repede ”Foatre bine.Mulțumesc Laura”

Biata femeie părea că moare chiar acolo și plec încercând să âmi amintesc ultima dată când m-am deranjat să  îmi mintesc  numele angajaților mei sau jumătate dintre ei.Sau chiar mai mult,utlima dată când le-am spus ”Mulțumesc”.Sau ultima dată când am anunat o întâlnire.

Fără mirare de ce Norah credea că sunt așa rău.Pășesc în lift și împung nasturele cu mult mai multă forță decât este necesară,apoi stau cu mâinile prinse la spate și cobor în liniște.Ușile se deschid să îl lase la iveală pe James să aștepte liniștit la prima literă.